În ce termeni „roz” caracterizează arhitectul şef al Galaţiului felul cum a arătat oraşul în 2018. A fost contrazis dur: „Trăiţi o realitate paralelă!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dragoş Horia Buhociu este doctor în arhitectură şi ocupă funcţia de arhitect şef al oraşului de doar un an. El şi-a făcut un bilanţ neconvenţional al activităţii, într-o postare pe Facebook, însă reacţiile gălăţenilor nu au fost deloc pozitive, fiind oferite zeci de exemple ale dezastrului urbanistic din Galaţi.

Tânăr şi neconvenţional, noul arhitect şef la oraşului Galaţi (este în funcţie de doar un an, respectiv din 18 decembrie 2018), Dragoş Horia Buhociu, şi-a făcut pe Facebook un fel de bilanţ neconvenţional, în care a încercat să surprindă cu onestitate cum a perceput starea urbanistică a oraşului în anul 2018.

Postarea se numeşte „Viaţa mea în primărie. Anul 1” şi caracterizează anul 2018 în administraţia publică drept „adrenalină la maxim”.

Trebuie spus că, înainte de a ocupa postul de arhitect şef al Galaţiului, Dragoş Horia Buhociu, a avut, timp de 15 ani, o carieră cu multe schimbări. A lucrat ca PFA/ BIA, a condus o firmă, a lucrat într-o corporaţie, a predat la universitate (mai exact la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti). 

A trecut prin multe feluri de proiecte, de la arhitectură la urbanism şi consultanţă, în România, Franţa şi Statele Unite. A făcut două două facultăţi - Arhitectură şi Finanţe, un master în Managementul Patrimoniului şi un doctorat în Urbanism.

Interesant este că Buhociu începe evaluarea propriei activităţi cu un lung şir de observaţii critice la adresa modului cum funcţionează sistemul public.

„Nu există puterea reală a deciziei. Orice încerci BINE să faci este blocat de un act normativ (surpriză, NU avem legi bune in domeniul construirii) mai devreme sau mai târziu. Sistemul defectuos de checks & balances face ca zeci (da, ZECI) de entităţi publice sa intervina pe parcursul autorizării construirii unui biet GARD”, a explicat arhitectul.

„Totul este literalmente scris pe hârtie, digitalul face primii paşi timizi, iar aliatul meu de încredere este stiloul (în prezent al treilea, semnez continuu…). Impactul asupra oamenilor prin deciziile pe care le iau acum „la stat” este IMENS faţă de ce se întampla „la privat” . Primăria (şi NU alte instituţii) este locul în care TOŢI oamenii vin să ceară ajutor, indiferent de problema pe care o au”, continuă ineditul „raport”.

Arhitectul explică şi faptul că şi-a început cariera în Primărie cu gând că în 7-8 ani oraşul va deveni - prin planificare urbană de calitate - verde, deschis si prietenos, enumerând şi câteva dintre lucrurile pe care le consideră a fi realizări ale (până acum) scurtului lui mandat.

„Iată ce am reuşit să facem efectiv la Instituţia Arhitect Şef în 2018, în PLUS faţă de multele obligaţii standard: crearea unei structuri de marketing urban si a unui compartiment de promovare urbană, întărirea serviciului de autorizare construire cu patru colegi noi, extinderea orarului de primire dosare şi eliminarea practicii pre-verificării dosarelor înainte de depunere, finalizarea primei etape de digitalizare a procedurii de autorizare a construirii, adică Certificat de Urbanism online”, scrie arhitectul.

„Participarea în proiectul de patrimoniu european REDISCOVER, alături de ţările din bazinul Dunării, organizarea Imofest 2018, eveniment imobiliar unic în ţară, pentru prezentarea ofertei de terenuri locale investitorilor interesaţi, sprijin urbanistic pentru operaţiunile de regenerare urbană în curs pe tot teritoriul oraşului, începutul verificarii sistematice a lucrărilor de construire în Municipiul Galaţi, în colaborare cu Poliţia Locală. Cel mai important, în anul 2018 am discutat direct cu mai mult de 3.000 de gălăţeni, de la care am aflat ce îşi doresc pentru oraşul lor”, continuă pledoaria funcţionarului.

Postarea nu a avut însă chiar efectul scontat de arhitectul şef. Deşi a atras numeroase distribuiri şi reacţii, foarte mulţi dintre cei care au comentat fiind de părere că tânărul arhitect este un vistor, care trăieşte „într-o realitate paralelă”.

Foarte mulţi gălăţeni i-au atras atenţia că în oraş sunt în continuare MII de construcţii ilegale, fie că vorbim despre celebrele şi oribilele balcoane suspendate de faţadele blocurilor în zona Aviaţie, de extinderea agresivă a unor partere de blocuri, de chioşcuri sau chiar de sedii de firme.

De asemenea, arhitectul şef a fost criticat şi pentru lipsa de viziune în sistematizare arătată de administraţia locală (şi) în ultimul an, fiind date ca exemple parcul Eminescu, pasajul din Centru, trotuarele şi străzile distruse în prag de Sărbători prin haoticul plan de mutare a cablurilor de comunicaţii în subteran, dezastrul urbanistic continuu din Ţiglina 1 (zona A-urilor, spre Brăilei), „balconiada” din Micro 40, starea deplorabilă a zonelor Complex Ţiglina, Francezi şi Flora şi multe altele. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite