VIDEO Imagini de arhivă din Focşaniul zguduit de cutremurul din 4 martie 1977

VIDEO Imagini de arhivă din Focşaniul zguduit de cutremurul din 4 martie 1977

Strada Mare, după cutremurul din 4 martie  FOTO: Arhivele Nationale Vrancea

În urmă cu 37 de ani,  populaţia României a fost zguduită de puternicul seism de 7,2 grade pe scara Richter, pornit din Vrancea, cunoscută ca având cea mai activă zonă seismică din Sud-Estul Europei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe data de 4 martie 1977,  la ora 21.22, în zona seismică Vrancea s-a produs unul dintre cele mai distrugătoare cutremure din ţara noastră, cu o magnitudine de 7,2 grade Richter.

La nivel naţional au fost înregistraţi 1.570 morţi, 113.000 răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate, iar 35.000 familii au rămas fără adăpost.

Cu toate acestea, în Vrancea, în afara câtorva sute de clădiri care au fost afectate grav de seism, în acea noapte de martie şi-au pierdut viaţa două persoane, o femeie din Focşani fiind lovită de o cărămidă în cap, iar un bărbat din Odobeşti a decedat după ce a intrat în comă ca urmare a problemelor cardiace.

Tot din cauza cutremurului, 23 de persoane au fost accidentate, iar alte 246 au primit asistenţă medicală de specialitate.


Prin bunăvoinţa Arhivelor Naţionale Vrancea am intrat în posesia unui filmuleţ realizat imediat după cataclism în Focşani de Constantin Balaci şi prelucrat ulterior de Ovidiu Moroiu, film care surprinde foarte bine distrugerile din Focşani.

Cum sunt pregătite autorităţile

La 37 de ani de la marele cutremur, autorităţile spun că că sunt pregătite şi au mijloacele necesare de acţiune în cazul unui cutremur mare.

„Există planuri de apărare pentru situaţiile de urgenţă, generate de alunecări de teren şi cutremure. Ele sunt puse în aplicare după producerea unui cutremur major de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă, respectiv comitetul judeţean. În aceste planuri sunt prevăzute atribuţii specifice pentru toate instituţiile şi autorităţile cu competenţe, inclusiv modalităţi de intervenţie, spaţii de cazare, posibilităţi de hrănire a persoanelor pentru care se impune acest aspect. Prioritatea numărul unu este salvarea persoanelor, care se face de ambulanţele din dotarea Serviciului de Ambulanţă, precum şi identificarea şi evacuarea persoanelor surprinse sub dărâmături”, precizează  lt.col. Flaviu Chiscop,  inspector şef ISU Vrancea.

Şi Spitalul Judeţean are întocmit un astfel de plan, personalul fiind instruit periodic.

„Spitalul Judeţean are un plan de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă provocate de un cutremur. Prin acest plan s-a prevăzut şi o celulă de urgenţă, care organizează, coordonează şi controlează acţiunile, măsurile de protecţie, pregătire şi intervenţie. De asemenea, avem pregătite şi materialele necesare pentru intervenţia în cazul unei situaţii de urgenţă, precum costume de protecţie, impermeabile, lanterne, truse sanitare, stingătoare şi toate cele necesare”, spune Alina Pelin, purtător de cuvânt la Spitalul Judeţean „Sf. Pantelimon” Focşani.

Primarul Bacinschi spune că avem un oraş sigur

Edilii din Focşani ţin însă să liniştească populaţia, garantând pentru faptul că oraşul are construcţii solide.

„Focşaniul a fost construit pentru gradul 9 de seismicitate. Chiar am rugat ca dacă cineva a intervenit la structura de rezistenţă să putem lua nişte măsuri  şi să refacem structura de rezistenţă aşa cum a fost. Din cele 36.000 de unităţi locative, cât are Focşaniul, 31.000 sunt blocuri. Noi am avut o acţiune de a identifica şi expertiza blocurile construite înainte de 1977. Dar şi înainte de 1977 noi proiectam pentru gradul 9 de seismicitate. Blocurile noastre nu ridică probleme din punctul de vedere al consolidării. În caz de cutremur mare, nu ar trebui să avem probleme. Eu unul garantez pentru ce s-a construit în Focşani”, a spus Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focşani.

O singură clădire cu grad seismic I

Singura clădire din Focşani încadrată la grad seismic I este cea a Tribunalului. Alte 70 de clădiri de locuit multietajate au fost expertizate cu gradul seismic II şi III şi pot suporta lucrări de consolidare.
În ultimii 20 de ani, doar două blocuri din Focşani au fost consolidate, acestea fiind blocurile Turn din Cartierul Sud.

Focşaniul, în zona A de acceleraţie gravitaţională

Aşa cum era de aşteptat, zona cu cea mai mare acceleraţie gravitaţională este Vrancea.

"Din punct  de vedere al acceleraţiei gravitaţionale, cea mai mare valoare se înregistrează în Vrancea, 0, 32 G adică zona A. La zona A sunt încadrate Focşani, Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti, Slănic, Vălenii de Munte şi Băicoi. În Zona B este de exemplu Adjudul, nu toată Vrancea este în zona A. Tot la B se încadrează şi Râmnicu Sărat sau Bucureşti când vorbim de acceleraţie gravitaţională, chiar dacă în ultima perioadă la Râmnic au fost înregistrate mişcări tectonice", spune Şeful Inspectoratului în Construcţii Vrancea, Dragoş Micu.

Mai puteţi citi:

Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România

FOTO VIDEO Cele 28 de secunde care ne salvează la un cutremur de proporţii

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: