Soarta judecătorilor vrânceni care s-au „îmbolnăvit” de corupţie, în mâna colegilor magistraţi
0
Foştii judecători Anişoara Topor şi Adrian Toni Neacşu sunt doi dintre magistraţii vrânceni care aşteaptă o soluţie în dosarele în care sunt învinuiţi de corupţie.
Corupţia din justiţie nu i-a ocolit în ultimii ani nici pe magistraţii vrânceni, care în momentul de faţă aşteaptă decizii ce ar putea să-i coste libertatea.
Este vorba despre Anişoara Topor, care a fost până în decembrie 2011 magistrat la Judecătoria Focşani şi judecătorul Adrian Toni Neacşu, de la Tribunalul Vrancea, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, suspendat din funcţie la începutul anului 2013.
În cea mai grea situaţie se află fosta judecătoare Anişoara Topor, de la Judecătoria Focşani, care în decembrie 2011 a fost arestată pentru că ar fi luat şpagă 80.000 de lei şi 700 de euro de la un denunţător care avea interesul soluţionării favorabile într-un dosar aflat pe rolul completului condus de Anişoara Topor.
Topor a fost condamnată în noiembrie 2012, în primă instanţă, de magistraţii Curţii de Apel Bacău, la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi patru ani pentru trafic de influenţă, cele două pedepse fiind contopite în pedeapsa cea mai grea. Deşi procesul în prima instanţă a durat mai puţin de un an, recursul nu s-a judecat nici până în prezent, fostul magistrat fiind eliberat din arest în februarie 2013, sub control judiciar.
Documentele prezentate instanţei de către DNA au scos la iveală că femeia care trebuia să împartă dreptatea în Vrancea se învârtea în lumea interlopilor: Ea cerea şpaga, iar cine nu avea bani apela la finul său de cununie, interlopul Sandu Ştefan, care în schimbul unei camete consistente oferea sumele solicitate.
„Zeciuiala"
Denunţătorul magistratului, omul de afaceri Costel Iacob, i-ar fi dat şpaga Anişoarei Topor, prin intermediul fratelui acesteia, Aurel Lăduncă, consilier superior în cadrul Consiliului Judeţean Vrancea. Pentru a-şi achita şpăgile, Costel Iacob s-a împrumutat de la interlopul focşănean Sandu Ştefan de 40.000 de euro.
În schimbul banilor, interlopul trebuia să primească, după şase luni, o dobândă de 24.000 de euro, în total 64.000 de euro. Magistratul Anişoara Topor de la Judecătoria Focşani (Vrancea) a fost propusă, vinerea trecută, pentru arestare preventivă de către procurorii anticorupţie, fiind acuzată de luare de mită şi trafic de influenţă. Alexandru Ştefan, zis Sandu Ştefan, este unul dintre interlopii cunoscuţi din Focşani.
Potrivit DNA, Anişoara Topor ar fi primit, prin intermediul fratelui ei, suma de 80.000 de lei şi 700 de euro de la Costel Iacob, pentru a pronunţa o hotărâre favorabilă acestuia într-un dosar de revendicare. Magistratul a pretins şi a primit foloase, constând în lucrări de amenajare a casei sale de vacanţă din Lepşa pentru a-şi folosi influenţa în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile denunţătorului şi în recurs, la Tribunalul Vrancea. Iniţial, Iacob i-a dat Anişoarei Topor 80.000 de lei, însă fratele acesteia a constatat că suma nu reprezintă echivalentul a 20.000 de euro - cât ceruse magistratul - şi i-a mai cerut 700 de euro. Şpaga a fost negociată direct de Anişoara Topor, în apropierea locuinţei ei.
Litigiu cu primăria
Miza „şpăgii" era un dosar care avea ca obiect „acţiune în constatare", vizând drepturile litigioase asupra suprafeţei de 13 hectare de teren, pe care Iacob le-a cumpărat de la Mihai Sabin Ţolescu. În acest proces, denunţătorul se judeca cu Primăria Focşani - Comisia Locală de aplicare a Legii fondului funciar şi cu Prefectura Vrancea - Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Procesul a stagnat aproape doi ani, în perioada 2008- 2010, după aprecierea denunţătorului, „în mod nejustificat". Ba mai mult, pe rolul Judecătoriei Focşani, în instrumentarea Anişoarei Topor s-a ivit o nouă cerere de reconstituire, din partea unor cetăţeni care revendicau o parte dintre cele 13 hectare. Atunci, Costel Iacob a luat decizia de a intra în contact cu fratele magistratului.
Negocierea
Iniţial, mita cerută de Anişoara Topor a fost de 20.000 de euro, preţul deciziei favorabile pe fond. Ea ar mai fi cerut alţi 20.000 de euro ca „să-l ajute" pe Iacob şi în recurs şi să-şi achite datoria faţă de avocatul care-l reprezenta, de 20.000 de euro. Judecătoarea s-a angajat că-l „va scăpa" pe Costel Iacob de serviciile acestui avocat.
De altfel, în final, Anişoara Topor intenţiona să-l păcălească şi pe finul său, sfătuindu-l pe Iacob să vândă drepturile litigioase asupra imobilului pe care risca să-l piardă dacă nu achita suma luată cu camătă de la Sandu Ştefan.
Procesul
La 5 octombrie 2010, Anişoara Topor i-a dat câştig de cauză lui Mihai Sabin Ţolescu şi implicit lui Costel Iacob, care cumpărase drepturile litigioase pe numele tatălui său. Primăria Focşani - Comisia Locală de aplicare a Legii fondului funciar şi Prefectura Vrancea - Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor au făcut recurs.
După pronunţarea sentinţei, Aurel Lăduncă l-a căutat pe denunţător şi i-a transmis mesajul surorii sale: „Să atace şi el sentinţa cu recurs". Alt mesaj: în contul celor 20.000 de euro, pentru câştigarea recursului, să execute mai multe lucrări la casa sa de vacanţă din Lepşa: gratii metalice la ferestre, porţi metalice şi o balustradă.
Şi fratele judecătoarei a fost condamnat
La rândul său, fratele judecătoarei, funcţionarul Aurel Lăduncă, angajat al Consiliului Judeţean Vrancea, complice în acelaşi dosar, a primit o pedeapsă cu închisoarea de trei ani cu executare.
Instanţa i-a obligat pe judecătoare şi pe fratele ei să restituie mita în valoare de 90.700 lei şi 4.500 euro către denunţătorul din dosar.
Adrian Toni Neacşu, trimis în judecată de DNA pentru că a beneficiat de bani nemunciţi
Pe data de 25 aprilie 2013, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Adrian Toni Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea şi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM şi al lui Roşca Angel Gabriel, şoferul acestuia, atât la Tribunalul Vrancea, cât şi la CSM.
Procurorii spun că timp de cinci luni din anul 2012, Neacşu a încasat nejustificat de la Consiliul Superior al Magistraturii suma totală de 66.942 lei, reprezentând venituri din salarii şi asociate (din care diurnă de detaşare în sumă de 13.136,12 lei), aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu.
„Magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi de natură salarială şi asociate pe baza a 10 documente justificative falsificate de inculpat (foi colective de prezenţă şi cereri pentru plata cheltuielilor de diurnă de detaşare).În aceeaşi perioadă, inculpatul Roşca Angel-Gabriel a încasat în mod nejustificat suma de 7.668,09 lei reprezentând drepturi de natură salarială şi asociate (venitul brut şi contribuţiile sociale datorate de angajator) pentru cele 55 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. În vederea obţinerii acestor bani, inculpatul Roşca Angel-Gabriel a falsificat mai multe documente justificative, respectiv 55 de file din condica de prezenţă şi 71 foi de parcurs ale autovehiculului din dotare. De asemenea, ca urmare a depunerii, la compartimentele de specialitate, a foilor de parcurs false, Roşca Angel-Gabriel a creat în dauna CSM un prejudiciu în sumă de 5.985,18 lei, reprezentând contravaloarea combustibilului folosit în interesul său şi al inculpatului Neacşu Adrian Toni”, au arătat în rechizitoriu procuroii DNA.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile aparţinând ambilor inculpaţi.
În replică, Adrian Toni Neacşu a declarat că dosarul la DNA a apărut pe fondul uni conflic în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce acesta s-a opus alegerii unui procuror în fruntea CSM
„Problemele juridice din dosar le voi lămuri în fata judecătorilor, însă cineva, mai devreme sau mai târziu, va trebui să dea socoteală pentru şirul nesfârşit de concidenţe de-a dreptul miraculoase care se întâmplă de la începutul anului 2013, de când a izbucnit scandalul alegerii unui anume procuror în fruntea CSM. În mod oficial, aşa cum mi s-a comunicat, la originea dosarului stau serviciile de informaţii. În procesul-verbal de începere a urmăririi penale împotriva mea se consemnează că în urma unei monitorizări din cursul anului 2012 de către serviciile specializate au rezultat "absenţe nejustitificate" ale mele de la CSM. Eu pun ghilimele, deşi serviciile sau procurorii nu le pun. Obiectul acuzaţiei constă în faptul că am forţat ordonatorul principal de credite, adică din ce înţeleg eu pe doamna judecător Alina Ghica, de a-mi plăti drepturi băneşti pentru zile lipsă, inducând-o în eroare cu privire la prezenţa mea", se apără Toni Neacşu.
Între timp, judecătorul suspendat Adrian Toni Neacşu s-a făcut avocat iar pe data de 9 mai aşteptă o primă sentinţă în dosarul său de corupţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
