România începe iar şcoala printre bălării, şantiere şi incompetenţi. Harta judeţelor cu probleme grave la 14 septembrie

România începe iar şcoala printre bălării, şantiere şi incompetenţi. Harta judeţelor cu probleme grave la 14 septembrie

Elevi în satul gorjean Cerna, una dintre sutele de şcoli cu probleme din România FOTO Alin Ion

Superficialitatea şefilor de firme abonate la bani publici pentru construcţia sau refacerea şcolilor se perpetuează ca un blestem de la un an la altul, iar situaţiile absurde ies la iveală preponderent în prag de nou an şcolar.

Ştiri pe aceeaşi temă

Municipalitatea din Focşani a alocat bani cu nemiluita pentru un proiect care viza, teoretic, refacerea uneia dintre principalele şcoli ale oraşului cu fonduri europene nerambursabile.

Din cauza neglijenţei şi a lucrului făcut de mântuială, primăria ajunge să contribuie cu 20% la bugetul total de 2,85 de milioane de lei, deşi planul iniţial prevedea o co-finanţare de doar 2%.

În plus, focşănenii au mai aruncat pe fereastră, prin votul aleşilor locali, alţi zeci de mii de lei pe studiul de fezabilitate întocmit de SC Global Proiect SRL Focşani, firmă care a primit refacerea proiectării Şcolii Nr. 8 din Focşani prin încredinţare directă. Studiul a fost refăcut de două ori şi, de fiecare dată, proiectanţii au omis să prevadă lucrări capitale, precum şape pentru montarea parchetului, lucrări de tencuială la pereţi şi uşi la WC-uri.

Ultima dată, în anul 2014, municipalitatea a plătit 49.000 de lei pentru un nou studiu de fezabilitate, după ce Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est Brăila a dispus reevaluarea proiectului tehnic, constatându-se o valoare a devizului general mai mare faţă de studiul de fezabilitate depus la proiect în 2009.

Atunci, din cauza neglijenţei iniţiale, au fost introduse ca neeligibile în proiect lucrările de înlocuire a şarpantei şi instalaţiile de supraveghere video a şcolii.

Edilii invocă, drept explicaţie, seismicitatea ridicată din Vrancea.

„În şase ani, de când a fost făcută proiectarea, au fost cam 50 de cutremure. În momentul în care s-au decapat pereţii s-au găsit găuri uriaşe. Ca să facem revizuirea proiectului tehnic ne ia cam trei luni şi nu mai este timp, pentru că termenul final de execuţie este 31 decembrie 2015, altfel se pierde finanţarea. O să mergem astăzi (n.r. - ieri) cu consilierii locali acolo, să vadă situaţia şi să alocăm nişte bani de la bugetul local“, a explicat Gabriel Necula, viceprimar în Focşani. Acesta a negat faptul că proiectul nu include uşile de la WC-uri, dar n-a probat nici contrariul, evitând să facă public proiectul.

VASLUI

Şcoli mutate în casele localnicilor

În comuna vasluiană Ghergheşti, zeci de copii trebuie să înveţe din 14 septembrie în case din chirpici, închiriate de la localnici. Situaţia durează de ani de zile. În satul Corodeşti al comunei opt copii învaţă simultan într-o cameră închiriată.

În alt sat, Draxeni, a fost abandonată fundaţia unei noi şcoli încă din 2008. În satul Chetrosu există o şcoală nou-construită, pentru clasele I-VIII, dar subdimensionată, iar copiii stau înghesuiţi. Primarul comunei, Nicolae Nixon Ibănescu, dă vina pe directorul şcolilor, Mihai Stoica, fostul primar, despre care spune că refuză să comunice.

CLUJ

Şcoli în şantier în centrul Clujului

Elevii de la trei dintre instituţiile de învăţământ de top ale Clujului, liceele teoretice „Avram Iancu“ şi „Mihai Eminescu“ şi Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu“ încep anul şcolar în şantier. Clădirile instituţiilor vor fi împărţite în două părţi: una va fi destinată ţinerii orelor, iar în cealaltă va fi rezervată pentru muncitori.

Cele trei instituţii au intrat, de la începutul verii, într-un program de renovare sau modernizare, finanţat cu 14 milioane de euro fonduri europene. Constructorii înaintează cu greutate, iar termele de execuţie acceptate de Primăria Cluj-Napoca depăşesc ziua în care elevii trebuie să înceapă anul şcolar.


GORJ

Şcoli cu wc-uri în fundul curţii

Mai multe şcoli din judeţul Gorj nu îndeplinesc condiţiile minime de funcţionare. Cea din satul Hurezu, comuna Turcineşti, nu are grup sanitar propriu. Elevii trebuie să-şi facă nevoile într-un WC improvizat peste drum de şcoală.

Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în localitatea Cerna Sat, unde grupul sanitar se află în afara unităţii de învăţământ. Cele două şcoli au cel mai mic număr de elevi dintre toate unităţile de profil din Gorj. În comuna Albeni există o şcoală nouă construită din fondurile guvernamentale, dar clădirea stă închisă de mai mulţi ani din cauză că populaţia şcolară este insuficientă pentru a putea funcţiona.

IAŞI

Sute de elevi, aşteptaţi în Evul Mediu

În jur de 50 de şcoli din judeţul Iaşi nu au apă curentă sau apă potabilă cu doar câteva zile înainte de începerea anului şcolar. Potrivit statisticii, în judeţul Iaşi sunt 227 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, 14 dintre acestea neprimind autorizaţii sanitare.

Chiar dacă cifra pare mică, realitate e mult mai dură, întrucât există şcoli subordonate celor care au primit autorizaţiile, unde condiţiile insalubre reprezintă un pericol pentru elevi. Pe lângă şcolile care nu au apă curentă sau potabilă, 9 şcoli au grupuri sanitare colmatate sau degradate.

GALAŢI

100 de şcoli fără autorizaţii

Dintre cele 436 de şcoli şi grădiniţe existente în judeţul Galaţi, 100 nu ar trebui să fie deschise în noul an şcolar deoarece nu respectă normele sanitare. Autorităţile sanitare le vor permite însă, după principiul „răul cel mai mic“, să funcţioneze chiar şi fără autorizaţie, deoarece autorităţile locale nu au găsit soluţii pentru a asigura elevilor alte spaţii, corespunzătoare. În localităţile rurale gălăţene, dintr-un total de 292 de unităţi de învăţământ, numai 210 au fost autorizate. Din celelalte 82 de şcoli şi grădiniţe fără autorizaţie, 48 nu au apă curentă sau au probe de apă necorespunzătoare, iar restul nu au grupuri sanitare sau acestea sunt dezastruoase.


CĂLĂRAŞI

Grădiniţă care risca să cadă

În comuna Perişoru, autorităţile locale au luat decizia să închidă definitiv o grădiniţă care risca să se prăbuşească. „Clădirea stă pe un teren instabil, s-a lăsat pământul şi a dus la crăparea pereţilor. Consiliul Local, proprietarul clădirii, a găsit o soluţie provizorie. A luat hotărârea de a muta cei 62 de copii la şcoală.

Până la iarnă sau poate chiar până la primăvară, copiii vor învăţa într-o clasă sigură. Încă nu ştim când se vor încheia lucrările de consolidare“, a precizat Constantin Tudor, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi. În judeţul Călăraşi, au fost construite totuşi şase grădiniţe care îşi vor deschide porţile în an acest.


CONSTANŢA

Dobromir, cu şcoli neautorizate

Dobromirul este comuna din judeţul Constanţa unde nicio unitate de învăţământ nu are autorizaţie de funcţionare. Localitatea nu are apă curentă, astfel că toate cele 8 structuri şcolare din cele 6 aşezări componente (Dobromir Vale, Cetatea, Dobromir Deal, Lespezi, Pădureni, Văleni) funcţionează, practic, în afara legii.

Sunt 714 copii la Dobromir, comuna cu 3.000 locuitori de la graniţa bulgară, singura din România unde populaţia turcă este majoritară - 57,76%. Localnicii iau apă de la cişmelele străvechi, iar două reţele realizate pentru două dintre sate, Dobromir Vale şi Dobromir Deal, au fost distruse de hoţii de fier vechi.

La realizarea grupajului au mai contribuit: Ionela Stănilă, Costel Crângan, Alin Ion, Remus Florescu, Ionuţ Benea, Sabina Ghiorghe, Sînziana Ionescu

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările