Motivul pentru care istoria l-a reţinut cu o imagine negativă pe Mihai Viteazul secole la rând. De ce l-au urât ţăranii

Motivul pentru care istoria l-a reţinut cu o imagine negativă pe Mihai Viteazul secole la rând. De ce l-au urât ţăranii

Mihai Viteazul

În timpul domniei sale, Mihai Viteazul a luat o serie de decizii care s-au răsfrânt în special asupra ţărănimii şi aşa împovărată de biruri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Domnitorul Mihai Viteazul, numit şi eliberatorul, datorită succesului de care a dat dovadă în campaniile militare întreprinse, nu a fost prea iubit în popor.

Avea o avere imensă, pe care a dobândit-o într-un timp destul de scurt, din comerţ cu vite şi bijuterii, dar nu acest lucru era sursa nemulţumirii oamenilor, ci felul în care în timpul său poporul a devenit şi mai sărac din cauza unor măsuri contestate atunci.

Era o perioadă când popoarele lumii şi-au modernizat tehnologia militară, prin apariţia tunurilor, a puştilor şi a soldaţilor profesionişti. Ori în ţările române războaiele se duceau tot la modul primitiv, cu săbii şi oaste formată în marea ei parte din ţărani.

Din acest punct de vedere, Mihai Viteazul şi-a dorit să fie în rând cu lumea civilizată, iar acest lucru a presupus costuri care s-au repercutat asupra stării materiale a ţăranilor.

„Mihai Viteazul şi-a purtat războaiele cu boierii din jurul lui, cu cetele pe care aceşti boieri le-au putut aduna de pe anumite moşii, cu câţiva răzeşi, dar mai cu seamă, din păcate, cu lefegii străini, iar aceştia costau scump. Avem păstrate toate statele de plată, ştim exact cine au fost. Ştim câţi mercenari sârbi, albanezi, unguri sau secui a avut Mihai Viteazul”, scrie istoricul Neagu Djuvara în lucrarea „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”.

De asemenea, Imperiul Otoman, aflat la rândul său în decădere economică, stabilise pentru  poporul din Moldova şi Muntenia biruri împovărătoare, iar marea masă a oamenilor trebuia să muncească doar să plătească impozite la „Înalta Poartă”, fără să le mai rămână ceva din recolte.

Legea prin care i-a legat pe ţărani de glie

Situaţia ţăranilor s-a înrăutăţit şi mai mult la sfârşitul anilor 1595, prin aplicarea unei legi care a creat controversă, numită „Legătura” lui Mihai Viteazul, prin care „rumânii” erau legaţi de glie, care nu schimbă situaţia economică a acestora, ci doar consfinţea din punct de vedere juridic o stare deja existentă.

Practic, ţăranii nu mai puteau să fugă de pe o moşie pe alta, ci erau nevoiţi să rămână acolo unde erau deja, interzicându-li-se să-şi mai caute alţi stăpâni.

Era o lege care servea intereselor boierilor, aceştia folosind-o din plin pentru a-şi instaura un regim puternic, bazat pe acumularea de averi.

„Acest lucru trebuie judecat în contextul epocii şi ţinând cont de ansamblul acţiunilor lui. A legat ţăranii de glie, dar a ţinut şi piept turcilor. A  impus dări mai mari pentru a-şi întreţine armata, dar stăpânind pentru scurt timp şi Tara Românească, şi Transilvania, şi Moldova a creat un precedent pe care mai târziu alţii l-au folosit ca simbol al unităţii”, susţine profesorul de istorie Gabriela Obodariu, de la Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” din Focşani.

Măsurile lui antipopulare au dus la crearea unei  revolte în rândul ţărănimii. Unii au înţeles să nu se supună domnitorului, alţii alegând haiducia. Nu este exclus ca această stare de tulburare internă, din anul 1600, să fi grăbit sfârşitul domnitorului. Timp de peste 200 de ani, Mihai Viteazul a avut o imagine negativă în istoriografia românească, rolul pe care l-a jucat în istorie, de unificator al românilor,  fiind descoperit de istoricul Nicola Bălcescu, în lucrarea „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”.

Unirea celor trei provincii româneşti,  Ţara Românească, Ardealul şi Moldova, înfăptuită de Mihai Viteazul, rămâne, în ciuda, dorinţelor de preamărire a domnitorului, unul dintre cele mai importante etape din istoria României.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările