De Anul Nou, dansul mascaţilor alungă spiritele rele / Vezi aici care sunt tradiţiile care marchează începutul unui nou an

Spectacolul de datini şi obiceiuri organizat de către locuitorii din Nereju şi Păuneşti este vechi de o sută de ani. La Păuneşti, pe lângă măşti, tălăngile reprezintă unul dintre elementele specifice ale obiceiului, în timp ce la Nereju, buciumele şi dansurile tradiţionale marchează începutul unui nou an.

Tradiţiile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie de către locuitorii comunelor Păuneşti şi Nereju, oameni gospodari care se întrec pe ei înşişi când vine vorba de organizarea paradei măştilor, spectacol al cărui principal rol este acela de alunga spiritele rele.

De mai bine de 100 de ani, păuneştenii se deghizează cu măşti groteşti şi merg pe uliţele satului pentru a vesti începutul unui nou an.

„Particularitea acestui obicei o reprezintă masca tradiţională, etajată pe un cadru de lemn şi purtată pe cap. Unele sunt împodobite cu blănuri de oaie, iar în mijlocul măştii se află o icoană care arătă credinţa creştină a mascatului", spune învăţătorul Leu Antofi, cunoscător în detaliu al obiceiului.

Parada măştilor nu este completă fără sunetul asurzitor al tălăngilor, care potrivit tradiţiei îi scapă pe săteni de necazuri.

„Fiecare mascat poartă câte patru astfel de tălăngi, două în faţă şi două în spate, cu o greutate de până la zece kilograme", adaugă învăţătorul.

Dansul măştilor la Nereju

Şi în comuna Nereju, localnicii se maschează încă din noaptea Revelion şi, organizaţi în cete, merg cu plugul din casă în casă. În prima zi din an are loc o paradă în cadrul căruia mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti, 'chipăruşul'.
„În urmă cu 35-40 de ani dansul măştilor, cunoscut drept 'Dans al morţii' sau 'Chipăruşul' era nelipsit de la priveghiuri, însă acum s-a transformat într-un obicei specific Anului Nou.

De asemenea, pe vremea străbunicilor, în noaptea de Anul Nou mascaţii care voiau să îşi răzbune toată duşmănia se băteau între ei, dar în ultima perioadă această datină este mai rar întâlnită", explică Pavel Lupaşc, un locuitor din Nereju, care confecţionează măşti de moş, babă, capră sau urs.

Din păcate, unele din aceste obiceiuri s-au mai pierdut, măştile tradiţionale fiind înlocuite cu cele din plastic, iar tinerii cu greu se întorc în satul natal pentru a participa la eveniment.

„Unii dintre sătenii care obişnuiau să se mascheze de Anul Nou au mai îmbătrânit, iar mulţi tineri au plecat de la sat la oraş. Nici de măştile tradiţionale nu mai sunt atât de interesaţi, tocmai de aceea particip cu cele pe care le confecţionez la diferite expoziţii din întreaga ţară", mai spune Pavel Lupaşc.