Culisele unei mega-afaceri de corupţie cu armament care a zdruncinat România

Un scandal care a avut loc acum mulţi ani în ţara noastră a rămas celebru până azi. Autorităţi civile şi militare au fost mituite de un polonez venit în România în fruntea unei companii care producea armament pentru război.

În perioada interbelică, după 1920, uzinele Skoda din România au avut în fruntea pe polonezul Bruno Seletzky, venit în ţara noastră din Cehoslovacia, de la uzina de armament Skoda. Istoricii spun că Seletzky a reuşit să intre pe sub pielea autorităţilor, ocazie cu care a reuşit să afle o serie de secrete militare privitoare la înzestrarea armatei române.

Acţiunile sale erau menite să creeze un monopol în favoarea uzinelor pe care le conducea, astfel că în diferiţi ani, până în 1930, a încheiat cu statul român mai multe contacte avantajoase, cu complicitatea unor autorităţi civile şi militare, care s-au înfruptat din comisioane grase. Doar că acest business, care a rămas în istorie cu denumirea de „Afacerea Skoda“, a fost devoalat de reprezentanţii statului român.

Istoricul M.I. Costian, care a fost martor al evenimentelor, susţine că totul a pornit în luna martie 1933, în timpul guvernului condus de Alexandru Vaida Voievod, când un inspector financiar pe nume Tănăsescu a cerut autorizaţie Parchetului pentru o descindere la reprezentanţa din Bucureşti a uzinelor de armament Skoda din Cehoslovacia. Aceste uzine aveau încheiat un contract avantajos, cu statul român, pentru furnizare de tunuri, dar “uitase” să plătească impozite către stat care se ridicau la câteva zeci de milioane de lei, o avere pentru vremea respectivă.

“Cu ocazia descinderii în strada Batiştei, inspectorul Tănăsescu găsi în casa de bani a reprezentanţei Skoda mai multe acte relative la apărarea statului în caz de război, acte militare secrete şi el anunţă imediat autorităţile militare, sigilând până la venirea lor şi punând pază în jurul localului. La sosirea autorităţilor militare, s-au găsit sigiliile violate, iar parte din documentele secrete dispărute. Reprezentantul Skodei, fostul ofiţer austriac Bruno Seletzki, a refuzat să explice cum au ajuns actele secrete în casa sa şi cine a rupt apoi sigiliile şi le-a sustras”, susţine Costian într-o carte despre guvernele din perioada interbelică.

Potrivit istoricului, în timpul descinderii s-au găsit între actele secrete şi două dicţionare cifrate, în care erau trecute mari sume de bani, respectiv 2, 5 şi 7 milioane de lei, care au fost date drept comisioane unor persoane influente, al căror nume era ascuns sub diverse denumiri convenţionale, precum “carte”, "cauciuc", "lemn" etc. Potrivit echipei de cercetare, în doar doi ani au fost date comisioane de 40 de milioane de lei. Nu s-au aflat niciodată numele celor care au beneficiat de sume.

Seletzki a rupt sigiliile şi le-a sustras din casa de bani, împreună cu alte documente. Acesta le-a spus, cinic, autorităţilor, că sigiliile s-au distrus din întâmplare, când se plimba agitat prin birou şi i s-a agăţat mâneca hainei de el, astfel că s-au rupt. El a refuzat să colaboreze şi să divulge numele persoanelor care se ascundeau sub denumirile amintite mai sus.

Bruno Seletzki a fost arestat preventiv de consiliul de război al Corpului II de Armată, care a început cercetarea afacerii.
 

A sfidat organele de anchetă

Afacerea a făcut mare senzaţie, mai ales că Seletzki a avut o atitudine sfidătoare faţă de organele de anchetă, arătând că el este în legături de prietenie cu câţiva miniştri care vor lua măsuri cu pedepsirea celor ce au îndrăznit să-l deranjeze.

Mai mult decât atât, în parlament au existat voci care au acuzat guvernul că ar fi tratat comanda de armament în condiţii oneroase pentru stat, fiind date chiar nume implicate în afacere. Unul dintre cei menţionaţi era generalul Sică Popescu, comandantul Corpului I Armată Craiova, care făcuse rapoarte favorabile firmei Skoda. Din această cauză, generalul s-a sinucis, lăsând în urma sa o serie de scrieri prin care îşi prezenta nevinovăţia.

”În scrisorile adresate d-lor Mareşal Presan şi general Condeescu, Sică Popescu arată că e nevinovat de tot ce i se pune în sarcină, că a trăit cinstit şi moare sărac (…)  Soţiei sale îi cere iertare pentru gestul care îl face şi-i cere deasemeni iertare că moare sărac (…). El mai spune că de doi ani era persecutat sistematic de generalul Ştefănescu-Amza. Nemaiputând suporta aceasta, este silit să-şi pună capăt zilelor”, potrivit unui articol apărut în ziarele vremii.

În această anchetă completă au mai fost audiaţi şi alţi generali, care l-au apărat pe Seletzki, spre indignarea opiniei publice.

"A fost un adevărat noroc că în fruntea consiliului de război a stat un militar cu dragoste de ţară şi oştire, colonelul Mihăilescu, care a condus admirabil dezbaterile acestui proces şi a adus o sentinţă justă şi demnă, condamnându-l la cinci ani de închisoare pe Seletzki. Sentinţa a venit ca o ploaie binefăcătoare pentru sufletul însetat de dreptate al poporului şi a dovedit încă o dată că în ceasuri grele se găsesc totdeauna oameni conştienţi care trecând peste ispitele sau ameninţările unui politician lipsit de scrupul  ştiu să-şi facă datoria cu demnitate", spune istoricul Costian.

Afacerea Skoda a avut un mare răsunet, a pus într-o mare cumpănă guvernul, dar nu a dus la o criză de regim. Din pedeapsa de cinci ani, Bruno Szeletzky a executa trei, apoi a fost expulzat definitiv din România.