Ce amenzi pentru viteză dădeau poliţiştii când au apărut primele autoturisme

Ce amenzi pentru viteză dădeau poliţiştii când au apărut primele autoturisme

Maşinile de epocă pot fi admirate la muzee

Invenţia autoturismului, la sfârşitul secolului XIX, a revoluţionat omenirea. Din acest motiv, la vremea respectivă s-a instituit şi un set de reguli pentru conducătorii auto.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anul 1885, germanul Karl Benz a construit primul automobil proiectat pentru a fi propulsat de un motor cu combustie internă, maşină ce atingea o viteză maximă de circa 16 km/h.

La începutul secolului XX industria a început să ia avânt şi astfel că s-a încercat instituirea unui set de reguli care să protejeze atât şoferii şi pasagerii, cât şi pietonii. Mai întâi, au existat instrucţiuni sumare care s-au transformat apoi în legi de circulaţie, pentru ca în decursul timpului acestea să se transforme într-un veritabil cod rutier, care periodic este modificat în pas cu vremurile pe care le trăim.

În România, în anii 1920, viteza maximă legală stabilită pentru autoturisme era de 12 km/oră, stabilită după mersul cailor la trap.

Din arhive, aflăm despre sancţiunile pe care le primeau şoferii care încălcau regulile rutiere în perioada interbelică, când numărul maşinilor nu depăşea câteva sute de unităţi.

Astfel, erau sancţionate cu amenzi usturătoare neprezentarea permisului de conducere, depăşirea vitezei legale, adică 12 km pe oră, circulaţia cu autovehicule  neverificate  de comisia formată pe lângă prefectura judeţeană.

Un proces verbal de amendă, păstrat la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea, este edificator în acest sens.

“Proces verbal nr 69- astăzi 8 mai 1929. Noi, şeful postului de jandarmi din Domnesti, constatăm prin prezentul  proces verbal că astăzi la orele 8 dimineaţa, în timp ce ne aflam la oficiul poştal din această comună, am văzut venind dinspre Focşani spre Bacău o maşină (automobil) circulând pe şoseaua naţională ce trece prin Târgul Domneşti, cu o viteză de 20 de km pe oră în loc de 12 km pe oră – acest fapt s-a stabilit de noi după cum urmează: prima dată la orele 8(opt) maşina a fost văzută prin dreptul postului, iar după un minut şi treizeci de secunde  maşina a trecut pe lângă noi, prin dreptul oficiului poştal, care este situat la o depărtare de 500 de metri de postul de jandarmi. Am făcut semn de oprire, însa conducătorul, din viteza cu care mergea, nici nu ne-a putut observa”, scrie în procesul verbal.

Oamenii legii au aplicat o amendă usturătoare, care a fost trimisă la Prefectura Tecuci, pentru a fi executată, iar la Judecătoria Mărăşeşti au fost înaintate actele legale în vederea unui proces penal, întrucât era prevăzută, în legea timpului, pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 15 zile, pentru neoprirea la semnal legal.

Dintr-un alt proces de contravenţie, încheiat pentru o faptă petrecută pe şoseaua Focşani- Suraia, aflăm că o patrulă a observat o maşină care circula cu viteza de 60 de km pe oră. Cum s-a stabilit acest lucru?

“S-au luat în calcul doi stâlpi aşezaţi pe marginea drumului, la 50 de metri, prin dreptul cărora maşina a trecut în două secunde. Pentru că şoferul a oprit la semnalele legale, a scăpat de alte demersuri în justiţie, dar a primit o amendă de 3000 de lei”, spune istoricul Florin Dîrdală, cercetător la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.

Nu s-au identificat în arhive măsuri luate împotriva celor care au consumat băuturi alcoolice, dar lipsa tăbliţei de înmatriculare, mersul pe contrasens şi fără lumini pe timp de noapte reprezentau motive suficiente pentru ca  reprezentanţii statului să împartă cu dărnicie sancţiuni băneşti, cu menţiunea explicită că, dacă nu se achitau în termen de 15 zile, şoferii contravenienţi chiar şi proprietarii autovehiculelor puteau răspunde penal de întârziere ori se puteau trezi cu automobilul sechestrat.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările