VIDEO România are plaje protejate la nivel internaţional. Unde se află acestea
0
România s-a raliat în anul 1991 Convenţiei Ramsar asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională. Ţara noastră are 5 astfel de zone, iar 2 dintre ele se află pe teritoriul Dobrogei.
Primul sit Ramsar din România este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, desemnată Zonă Umedă de Importanţă Internaţională încă din anul 1991, de la aderarea la convenţie.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este cea mai mare arie naturală protejată din ţară, cu o suprafaţă de 580.000 ha şi are, de altfel, triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar şi Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural.
Este cea mai întinsă arie compactă de stufărişuri şi una din cele mai întinse zone umede din lume, habitat al păsărilor acvatice reprezentate prin mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi creţ (Pelecanus crispus).
Abia după 10 ani, România a mai reuşit să intre în această convenţie cu o zonă umedă de importanţă internaţională: Balta Mică a Brăilei, desemnată în anul 2001.
În anul 2006 au fost clasificate ca Sit Ramsar alte trei zone: Lunca Mureşului (Arad), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (Dâmboviţa) şi Lacul Techirghiol (Constanţa).
Dobrogea are astfel două zone umede de importanţă internaţională, unde se poate face plajă în voie, respectând normele de mediu.
Lacul Techirghiol este situat pe Litoralul Mării Negre, fiind unic în ţară datorită caracteristicilor sale. Lacul ste împărţit în trei zone, prin două diguri construite în perioada anilor ’80, ceea ce a făcut ca porţiunea estică a lacului a rămas puternic sărată, cea de mijloc este salmastră, iar cea vestică este cu apă dulce.
„În aceste condiţii atât de diverse, populaţiile de plante ca de exemplu Sueda maritima, Puccinelia distans ca şi cele de faună, Triturus dobrogicus, Bombina bombina, câteva specii ameninţate de lilieci (ca de exemplu, Miniopterus schreibersii) s-au dezvoltat continuu, habitatele caracteristice de coastă şi cele de zonă umedă asigurând bune condiţii de dezvoltare pentru o mare varietate de specii.
Situl asigură condiţii bune de iernat pentru specii de păsări migratoare, în special gâşte şi raţe, unele ameninţate la nivel mondial (ca de exemplu, gâsca cu gât roşu şi raţa cu cap alb). Vegetaţia palustră constituie un loc ideal de înmulţire pentru păsările acvatice.“, arată specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa.
Experţii precizează că salinitatea caracteristică lacului Techirghiol reprezintă suportul pentru dezvoltarea micului crustaceu Artemia salina care produce nămolul sapropelic de natura biogenă, utilizat în activităţile medical-terapeutice.
Pe aceeaşi temă:
Reguli noi pentru vizitarea Pădurii Letea. Care sunt cele trei trasee stabilite de ARBDD
„Nămolul sapropelic de Techirghiol“ a devenit marcă înregistrată. Cine deţine certificatul OSIM
Se încarcă comentariile...
