Unde te poţi închina la moaştele unui senator care a ajuns sfânt al Bisericii Ortodoxe Române

Unde te poţi închina la moaştele unui senator care a ajuns sfânt al Bisericii Ortodoxe Române

Arhivă

Un senator a fost proclamat sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Aşadar, credincioşii se pot închina la racla cu moaştele acestuia.

Duminică, 27 octombrie, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, la Catedrala Patriarhală a avut loc ceremonia de proclamare a celei mai recente canonizări a sfântului Dionisie Erhan. Ceremonia s-a ţinut în prezenţa Patriarhului României, a membrilor Sfântului Sinod şi a miilor de pelerini veniţi la Bucureşti.

Cu acest prilej, au fost prezentate Tomosul de proclamare şi icoana sfântului, apoi s-a intonat troparul Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail.

Sinodul BOR a decis canonizarea acestuia în data de 25 octombrie 2018, la 100 de ani de la alegerea lui Dionisie ca arhiereu al Bisericii. Trupul Episcopului Dionisie Erhan a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018.

Conform Episcopului Veniamin al Basarabiei de Sud, citat de Ziarul Lumina, Dionisie s-a născut în satul Bardar, în anul 1868, primind la Botez numele Dimitrie. La vârsta de 15 ani a intrat în obştea Mănăstirii Suruceni, aflată în apropierea Chişinăului, vatră monahală cu o frumoasă tradiţie în istoria Bisericii din Basarabia.

A fost îmbrăcat ra¬sofor în anul 1890, monah în anul 1899, primind numele Dionisie, hirotonit ierodiacon în anul 1900 şi ieromonah în anul 1904.

„Dionisie s-a bucurat de aprecierea credincioşilor care îl căutau pentru sfat duhovnicesc, dar şi pentru cultura pe care a dobândit-o ca autodidact, fiind ales, în anul 1908, stareţ al mănăstirii. Astfel, format la şcoala vieţii şi în obştea vrednicilor monahi din Mănăstirea Suruceni, tânărul stareţ a avut un rol important în afirmarea identităţii româneşti, în cu¬noaşterea istoriei Bisericii din Basarabia şi în realizarea idealului de unitate naţională în perioada premergătoare momentului istoric de la 27 martie 1918, dar şi după”, notează episcopul Veniamin.


                               Icoana Sf. Dionisie Erhan    FOTO: basilica.ro

în luna mai 1918 a fost ridicat la treapta de arhimandrit, iar la 22 iulie 1918 a fost ales ca Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, cu titulatura al Ismailului, fiind hirotonit în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

În anul 1934 a fost ales Episcop al Cetăţii Albe şi Ismailului, unde a păstorit până în anul 1940. „După pactul Ribbentrop-Molotov şi cedarea Basarabiei, s-a refugiat în ţară, unde a păstorit credincioşii din Episcopia Ar¬geşului, între anii 1940-1941. Ulterior, împovărat de ani şi suferinţă, s-a întors la mănăstirea sa de metanie, trecând la Domnul în data de 17 septembrie 1943, la Spitalul central din Chişinău, după o îndelungată luptă pentru neam şi ţară, pentru credinţă şi libertate. Cu multă tristeţe a fost petrecut spre mormântul său aflat sub altarul bisericii Mănăstirii Suruceni, de care era legat sufleteşte, pentru a dormi somnul de veci”, mai scrie episcopul Veniamin.

Dar episcopul Dionisie nu a fost doar călugăr şi ierarh, a fost şi senator în Parlament al României, fiind ales aproape în unanimitate senator al judeţelor Cetatea Albă şi Ismail în anul 1918.

Pe aceeaşi temă:

FOTO Imagini de toamnă superbe din ostrovul Dunării. Cum arată împrejurimile mănăstirii Dervent

Decizia Sinodului BOR: Preoţii îşi vor păstra „neutralitatea politică” în campaniile electorale

De ce ortodocşii şi catolicii îşi fac cruce diferit. Ce simbolizează acest semn






 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: