Tânărul care s-a „bătut” cu Mazăre pentru drepturile elevilor a reuşit să realizeze harta burselor şcolare
0
Alexandru Manda, în prezent student în anul III la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, a fost implicat încă din liceu în diverse acţiuni civice, reuşind să realizeze harta burselor şcolare. Realitatea crudă, 70% din localităţile din România nu acordă niciun fel de burse şcolare.
Încă din vremea liceului, Alexandru Manda a fost implicat în diferite acţiuni cu caracter civic, fiind ales preşedinte al Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Din această postură, alături de alţi tineri, Alexandru s-a bătut cu Radu Mazăre, primarul de atunci al municipiului, pentru dreptul elevilor de a avea gratuitate la transportul în comun.
Acum, Alexandru este reprezentantul studenţilor în Senatul Universităţii din Bucureşti şi coordonator advocacy la Societatea Academică din România. El este tânărul care a reuşit să realizeze harta burselor şcolare, o hartă care demonstrează o realitate crudă: în 94,44% dintre localităţile din România nu se respectă legea privind acordarea burselor şcolare, 70% dintre UAT-uri neacordând niciun fel de bursă, iar 24,44% acordă parţial aceste drepturi. Printr-un simplu click, oricine poate vedea dacă într-o localitate din ţară se acordă sau nu aceste burse.
Adevărul: De la ce a plecat demersul tău de a realiza această hartă naţională a acordării burselor şcolare?
Alexandru Manda: Pot spune că a fost o ambiţie personală. Când am început în 2015 demersurile pentru obţinerea burselor în Constanţa îmi imaginam că situaţia este una problematică în întreaga ţară, doar că, din lipsa datelor, nu aveam o dimensiune reală a situaţiei.
La finalul anului trecut i-am propus doamnei Renate Weber, Avocatul Poporului, să realizăm această cercetare sub forma unui raport special realizat în comun de către Societatea Academică din România, unde coordonez proiectul de bună guvernare în educaţie Şcoli curate, şi Instituţia Avocatului Poporului.
Datele de la cele 3.182 de primării obligate să acorde burse au fost obţinute cu sprijinul Instituţiei Avocatului Poporului, iar elaborarea efectivă a raportului a presupus sute de ore de interpretat şi agregat date.
Personal sunt extrem de fericit de fiecare dată când pot să îmi îmbin două dintre marile mele pasiuni: politicile educaţionale, activismul pentru un sistem mai bun de educaţie şi ştiinţa dreptului, pe care o studiez la Universitatea din Bucureşti, deja în al treilea an acum. Mă bucur că am avut oportunitatea să coordonez elaborarea acestui raport comun special şi vreau să subliniez că acesta este doar începutul.
De ce crezi că s-a ajuns ca în România 70% dintre UAT-uri să nu acorde niciun fel de bursă elevilor?
Aici este în primul rând vorba de ignoranţă şi dezinteres din partea autorităţilor locale. Când ai în faţă asemenea cifre e clar că nu putem izola acest fenomen nici pe criterii de aşezare geografică, nici de apartenenţă politică. Încălcarea dreptului fundamental la burse al elevilor este transpartinică şi se întinde de la Est la Vest şi de la Nord la Sud.
Autorităţile locale au de ales doar care este valoarea burselor. Marja de apreciere este, aşadar, extrem de redusă. Obligaţia este instituită prin lege, autorităţile locale nu au de ales dacă acordă sau nu burse şcolare şi nici măcar cine beneficiază. Chiar dacă numărul burselor este stabilit în Consiliul local, acesta decide în baza unor criterii aprobate prin ordin de ministru.
Ce explicaţii dau primarii din localităţile care nu acordă burse sau acordă parţial aceste burse?
Mulţi invocă lipsa banilor. O scuză puerilă, dacă stăm să ne gândim. Nu poţi veni ca primar să spui că nu ai bani să acorzi burse pentru elevi, în condiţiile în care ai bani pentru zilele comunei sau luminiţe de Crăciun.
Consiliul local, prin lege, nu are doar obligaţia de a da burse, ci şi obligaţia de a prinde bani în buget. Nimeni nu îşi poate invoca propria culpă drept apărare, aşadar scuza cu lipsa banilor nu ţine.
De exemplu, judeţul Constanţa are rata cea mai mare de localităţi care acordă integral burse (30%) şi care acordă cel puţin un tip (75%). Iar acest fapt se datorează demersurilor pe care Asociaţia Elevilor din Constanţa le-a început în anul 2015, continuate de colegii mei şi după anul 2018, când eu mi-am încheiat mandatul. În anul 2015, în Constanţa acordau burse doar 4 localităţi din 70.
Cine îi poate obliga (pe lângă cadrul legal) pe primari /CL să acorde aceste burse?
Aici, din punctul meu de vedere, puterea stă la comunităţile locale: elevi, părinţi, simpli cetăţeni. Cred cu tărie în puterea unei comunităţi locale responsabile de a obliga un primar, în urma unor acţiuni ţintite, să nu îşi mai bată joc de elevii din respectivul oraş/respectiva comună.
La Societatea Academică din România am lansat acum harta burselor şcolare, care poate fi consultată la adresa: www.romaniacurata.ro/burse, iar în curând vom pune bazele unei coaliţii naţionale care îşi propune să sprijine astfel de iniţiative în întreaga ţară. Dacă primarul tău nu acordă burse pentru elevi şi vrei să te implici ca să schimbi asta, scrie-mi la adresa alexandru.manda@sar.org.ro.
Aţi întâlnit locuri unde se dau burse dar sumele sunt derizorii? Pot fi aceste localităţi considerate ca locuri unde se dau burse?
Pe hârtie se consideră că se acordă burse, chiar dacă cuantumurile sunt un afront adus nevoilor elevilor, fiind departe de ce ar trebui să fie. Spre exemplu, în comuna Călui din Olt bursa socială este de 4 lei pe lună, iar în municipiul Drăgăşani din Vâlcea este 10 lei pe lună. Şi vorbim despre burse acordate pentru elevii care trăiesc sub limita sărăciei, sunt orfani sau au boli grave.
Pe lângă că trăiesc aceste nenorociri, elevii din aceste comune au şi nenorocul ca aleşii locali să îşi bată joc de ei cu burse din care nu îşi pot cumpăra nici 2 caiete.
Cât ar trebui să fie cuantumul burselor pentru a acoperi nevoia unui elev?
Noi am propus ca la nivel naţional cuantumurile minime să fie în valoare de: 135 de lei – bursa de merit; 270 de lei – bursa de performanţă; 335 de lei – bursa de studiu şi 400 de lei – bursa de ajutor social.
Solicităm ca aceste valori să fie aprobate prin hotărâre de Guvern, iar banii pentru acordarea lor să fie prevăzuţi în bugetul de stat. Ulterior, fiecare primar poate din bugetul local să crească cuantumul fiecărei burse în parte. Consecinţa pozitivă a adoptării acestor burse minime va fi că în toate localităţile din ţară vor exista burse acordate la cuantumuri care să răspundă nevoilor reale ale elevilor.
Trebuie să mai spun că harta burselor şcolare nu va rămâne un simplu raport, ci este de fapt începutul unor demersuri la finalul cărora îmi doresc ca niciun elev din România să nu mai fie privat de dreptul său la burse şcolare.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
