Salariile pentru care românii refuză să lucreze pe litoral. Patronate: „Muncesc puţin şi vor bani mulţi”

Salariile pentru care românii refuză să lucreze pe litoral. Patronate: „Muncesc puţin şi vor bani mulţi”

Anunt de angajare pe litoral foto: Călin Gavrilaş

Cu puţin timp înaintea deschiderii sezonului estival, litoralul românesc se confruntă cu criza forţei de muncă. De 20.000 de angajaţi ar avea nevoie patronii de la malul mării pentru a ocupa toate posturile disponibile, potrivit preşedintelui Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Dragoş Răducan.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mediul online este plin cu anunţuri de angajare pe litoral. Se caută personal pentru toate activităţile: cameriste, barmani, ospătari, ajutori de ospătari, bucătari, recepţioneri, îngrijitori, electricieni, instalatori şi multe altele. Salariile, spun patronii, sunt mai mari ca în ceilalţi ani, deşi ele nu reflectă pregătirea angajaţilor. 
 
„Angajaţii s-au învăţat să muncească puţin şi să primească salarii mari. Salariul nu mai este contravaloarea muncii prestate, ci este contravaloarea nevoilor şi aşteptărilor angajatului. Vin generaţiile noi care nu au fost bine pregătite nu sunt competenţi şi pentru munca pe care o făcea unul competent înainte acum trebuie să angajezi doi, dar salariile trebuie să fie la nivelul unui angajat bine pregătit. Este trist că nu realizează cât de incompetenţi sunt”, spune Dragoş Răducan. 
 
O cameristă primeşte pe litoral un salariu care poate pleca de la 2.500 de lei net, un ospătar este plătit cu 3.000 de lei, iar un bucătar poate câştiga lunar aproximativ 5.000 de lei. Angajatorii spun că oferă contracte de muncă, spaţii de cazare pentru cei care vin din alte localităţi, transport şi masă. Cu toate acestea, oamenii nu vin să se angajeze pentru câteva luni. 
 
Criza forţei de muncă de pe litoral este „mai mare ca în orice an”, spun patronatele. Mulţi angajaţi au părăsit acest sector în anii 2020 şi 2021 când, din cauza pandemiei, turismul a trecut prin perioade în care a fost închis total, iar muncitorii au migrat către alte domenii de activitate.
 

„Patroni ţepari” vs. „angajaţi incompetenţi”

 
Dacă patronatele spun că angajaţii sunt „incompetenţi” cu pretenţii de a primi salarii mari, de partea cealaltă, potenţialii angajaţi susţin că unii patroni sunt „ţepari” atunci când plătesc salariile, că nu respectă programul şi volumul de muncă.
 
Anunţurile postate de diferiţi angajatori de pe litoral adună zeci de comentarii. Unele persoane întreabă despre condiţiile de muncă, despre salariu sau locaţie. Alţii, în schimb, vorbesc despre ceea ce-i determină să nu-şi mai dorească să lucreze pe litoral. „Aveţi grijă cu unii patroni, că iau pielea de pe voi. Au plecat tineri fără bani şi flămânzi. Cereţi banii la sfârşitul zilei. Sau, dacă vă angajează, să vă dea contractul la semnat. Informaţi-vă”, spune o persoană.
 
„Şi eu lucrez pe litoral de trei ani. Puneţi adolescenţii la lucru câte 14-16 ore pe zi, îi munciţi ca pe hoţii de cai şi le vorbiţi urât. Condiţiile de cazare sunt josnice şi la finalul lunii, când ceri banii, iţi dă şi un şut in fund”, spune o doamnă care lucrează pe litoral.
 
„Grijă mare. Sunt patroni ţepari. Programul este de 14-17 ore/zi. Puţini rezistă până la finalul sezonului. Dacă nu poţi rezista până la final, îţi dau salariu minim pe economie”, spune o altă persoană. 
 
„Mulţi angajaţi vor spune că nu sunt sclavi. Eu nu cunosc proprietari de sclavi pe litoral, dar este această solicitare a angajatorului: angajatul să muncească competent şi cu simţ de răspundere”, explică preşedintele FPTR. 
 

Soluţiile angajatorilor

 
Confruntându-se cu această criză a forţei de muncă, patronii de pe litoral au recurs deja la soluţia aducerii de angajaţi din ţări non-UE şi vor apela şi în continuare la astfel de persoane. Doar că procedurile sunt greoaie şi durează foarte mult până când ei ajung în România. 
 
Dragoş Răducan spune că nici aceşti angajaţi aduşi din alte ţări nu sunt pregătiţi, iar după câteva luni „se românizează” şi încep să plece de la un angajator la altul pentru câţiva lei în plus.
 
„Dacă nu găsesc angajaţi, va exista, probabil, un proces de canibalizare între angajatori: se vor da salarii din ce în ce mai mari în încercarea de a atrage angajaţii de la alte hoteluri sau restaurante. Această creştere a salariilor nu reflectă competenţa sau calitatea”, spune preşedintele FPTR.
 

AJOFM: 800 de locuri, 180 de doritori

 
La finalul săptămânii trecute a fost organizată o Bursă a locurilor de muncă în judeţul Constanţa. Patronii au venit cu 800 de posturi pentru job-uri pe litoral, dintre care 56 au fost ocupate pe loc, iar 120 de persoane urmează să meargă la interviuri. 
 
Adelina Vlad, directoarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Constanţa, spune că cei care doreau sa se angajeze pe litoral au făcut-o până acum. „Fiind la final de mai, când activitatea în turism este deja deschisă, prezenţa a fost mulţumitoare. Mulţi sunt angajaţi din luna aprilie, dinainte de ziua de 1 mai. Atunci am avut circa 900 de angajări, cele mai multe în domeniul turismului.”
 
Nici refugiaţii ucraineni nu sunt o soluţie deoarece majoritatea dintre ei sunt oameni cu studii superioare, care stau în România în speranţa că se vor întoarce repede acasă. Foarte puţini s-au angajat pe litoral, arată patronatele din turism. 
 
 

Vă recomandăm să mai citţi: 

 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările