VIDEO Regretele unui localnic pentru litoralul de altădată: „Era doar plajă, linişte şi mirosul mării. Acum este doar plastic“

VIDEO Regretele unui localnic pentru litoralul de altădată: „Era doar plajă, linişte şi mirosul mării. Acum este doar plastic“

Plaja din Mamaia Sursă Facebook Vrem plaje fără şezlonguri

Constănţenii s-au strâns vineri, 12 iulie, la Apele Române (sediul pe strada Mircea cel Bătrân nr. 127), la ora 11, pentru a protesta paşnic la adresa haosului care s-a instalat de ani buni pe plajele litoralului. Oamenii cer respectarea unor reguli de bun-simţ, unele dintre ele prevăzute în contractul de închiriere a sectoarelor de plajă încheiate între administratorul Apele Române şi agenţii economici.

UPDATE ORA 14.30 Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral transmite că a luat act de protestul organizat de Grupul de Dialog şi Bună Conveţuire Constanţa şi Grupul Civic ”Baricada Verde” şi a invitat reprezentanţii celor două organizaţii la o discuţie privind motivele protestului.

„În urma dialogului între reprezentanţii A.B.A.D.L. şi a celor două organizaţii au fost aduse la cunoştinţă nemulţumirile protestatarilor, printr-un document scris care a fost înregistrat la A.B.A.D.L. Principalele probleme abordate se referă la modul de exploatare turistică a plajelor, precum şi a verificărilor/controalelor efectuate de către inspectorii A.B.A.D.L.

Problemele reclamate de către participanţii la protest sunt:

  • suprafaţa de plajă destinată şezlongurilor şi suprafaţa de plajă pentru plaja pe nisip;
  • respectarea zonei de intervenţie de 5 m de la linia apei;
  • modul şi atribuţiile de desfăşurarea a activităţii de inspecţie.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a informat liderii celor două organizaţii prezente la discuţii  despre atribuţiile care revin fiecărei instituţii, atribuţii ce derivă din actele normative în vigoare.

Reamintim că Administraţia Naţională APELE ROMÂNE prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (A.B.A.DL) are calitatea de administrator al domeniului public al statului reprezentat de plajă şi a închiriat plaja în condiţiile H.G. nr. 241/2006 şi Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 454/2013 actualizat.

Activitatea de verificare a modului de exploatare a plajelor intră în competenţa mai multor instituţii, competenţe ce derivă din actele normative ce reglementează activităţile ce se pot desfăşura pe plajă, şi anume:

  • Ministerul Administraţiei şi Internelor;
  • Ministerul Turismului;
  • Ministerul Apelor şi Pădurilor prin A.N. Apele Române
  • Garda Naţională de Mediu;
  • Autorităţi ale administraţiilor publice locale;

Pentru neconformităţile constatate la verificările pe teren, fiecare instituţie aplică sancţiunile contravenţionale conform competenţelor ce le revin conform reglementărilor legale.

Conform adresei transmise, în luna august 2017, de Comisia Europeana-Directoratul General pentru Politici Regionale şi Urbane, plajele nou create pot fi închiriate având în vedere că Proiectul de Reabilitare a litoralului românesc s-a încheiat, respectiv Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a depus raportul final de închidere a proiectului.

Având în vedere cele prezentate, aceste plaje au un regim normal de exploatare, fără a exista restricţii, dar cu respectarea normelor legale în vigoare la această dată privind exploatarea turistica a plajelor“, comunică ABADL. 

UPDATE ORA 13.00 Petiţia privind reglementarea plajelor litoralului a fost depusă la sediul Apelor Române. „Epoca asta s-a terminat! Găleata de nisip reprezintă cât nisip a rămas pentru noi, pentru constănţeni, iar ghimpele suntem noi“, au declarat protestatarii care au iniţiat acţiunea. 

Ei au venit echipaţi cu prosoape de plajă, lopăţele şi găletuşe de nisip, saltele gonflabile. Sorin Belu (Baricada Verde) a expus panourile expoziţiei sale care arată cât de mult s-a schimbat în rău Mamaia şi Constanţa, iar Alexandru Zamfirescu (Grupul de Dialog şi Bună Convieţuire) a desfăşurat un prosop de plajă care reprezintă o bancnotă de 100 dolari. Lumea a aplaudat. 

GALERIE FOTO DE LA PROTESTUL GDBC

Primăria Constanţa a autorizat protestul public desfăşurat în faţa Administraţiei Bazinale Dobrogea Litoral, între orele 11.00 şi 12.00. Acesta este organizat de Grupul de Dialog şi Bună Convieţuire, un grup de constănţeni activişti civic care vor să pună capăt mizeriei de pe plaje. 

Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto SI.

Mişcarea ţinteşte civilizarea plajelor litoralului Mării Negre, iar Grupul de Dialog şi Bună Convieţuire (GDBC)şi-a propus întocmirea unui memoriu care să fie înaintat Guvernului şi adoptat de urgenţă sub forma unui Regulament al Plajelor, care să fie aplicat întâi la Constanţa, apoi în tot restul localităţilor cu plaje.

„Protestul din faţa Apelor Române va avea un caracter paşnic, prilej cu care vom depune şi o petiţie scrisă, rezultata in urma dezbaterilor publice pe care grupul nostru le-a organizat duminica, la Casa de Cultură. Participanţii la dezbateri au cerut să organizăm acest protest şi s-au plâns de următoarele aspecte la care solicitam public răspuns“, arată Alexandru Zamfirescu, jurist (telefon 0727.001.773), fondator GDBC.

Constănţenii din GDBC cer astfel: 

- respectarea gradului de ocupare al plajelor, 70% (ocupat) - 30% (liber) (Staţiunea Mamaia)

- respectarea suprafeţei de 5 metri pătraţi aferenţi fiecărui şezlong (exemplu: Plaja Perla, Plaja Reyna etc).

- aplicarea legilor în vigoare de către autorităţi.

- studierea contractului de modernizare a plajelor, cu fonduri europene.

-erespectarea termenului european de 5 ani în privinţa utilizării comerciale a plajelor nou create (2015-2020)

- instalarea de panouri cu schiţa plajei, obligatoriu pe fiecare plajă. 

Plajă cu nisip fin şi curat Sursa Facebook GDBC

Pe grupul de Facebook „Vrem plaje fără şezlonguri“, membrii postează un comentariu făcut de o localnică, Cristina Rizea, care a stârnit multe reacţii:

„Postează cineva pe temă: <Ce noroc pe tine că stai la mare...>.

Am auzit de multe ori asta pe bună dreptate.

Acum câţiva ani, să merg la plajă cu copiii era un efort financiar minim. Luam de acasă cearceaful, prosoapele, sacoşa cu lopăţele, o sticlă de apă rece, câteva sandvişuri într-o gentuţă mică, frigorifică şi în douăzeci de minute eram acolo.  Mergeam pe o plajă superbă numită "Trei papuci". Acolo era doar nisip şi apă, nici o terasă, nici un magazin, nici un şezlong, nici un vânzător ambulant. Doar plajă, linişte şi mirosul mării. Copiii construiau castele la mal, iar eu citeam o carte sau stăteam de vorbă cu o prietenă.

Nu era nimic care să disturbe atmosfera de vacanţă. Turist la mine acasă. 

Anii au trecut şi plaja mea a dispărut cu totul. Acum nu mai este nisip şi mare, sunt două mări, într-o luptă continuă pentru teritoriu. Valurile Mării Negre se sparg acum în picioarele albe de plastic ale mării albe. Copiii nu mai au de ce să vină cu lopăţele la plajă, pentru că teritoriul lor preferat, acea limbă de nisip umed, locul unde cele mai frumoase castele se ridicau zi de zi, într-o veşnică bătălie cu marea, a fost pierdut. Nu, nu marea a câştigat, au câştigat oamenii, nu toţi oamenii, doar câţiva. Aceia cărora nu le pasă de oameni.

Restul au pierdut. Au pierdut dreptul de a mai merge la plajă, aşa cum se duceau odată, dreptul la linişte, dreptul de a se bucura de frumuseţea mării, dreptul de a adormi pe un cearceaf învăluit de muzica valurilor. 

Pentru că marea cea albă de plastic este cea care bagă bani în buzunarele celor care nu dau doi bani pe oameni, iar sensul cuvântului "plajă" s-a pierdut acolo unde unii au ales să încalce legi, să calce oameni în picioare, să îşi vândă şi ultima bucăţică de suflet, pentru bani.

Bine aţi venit la mare! La Marea Albă de plastic - (şezlonguri albe)“ 

Cum a început mişcarea „Vrem plaje fără şezlonguri“

Ideea grupului de Dialog şi Bună Convieţuire a pornit de la revolta oamenilor, localnici şi turişti, privind ocuparea plajelor cu şezlonguri şi umbrele amplasate de operatorii economici în urma concesionării sectoarelor administrate de Apele Române. Problema este veche pe litoral şi datează de când Statul a decis „privatizarea“ plajelor, după privatizarea făcută pe litoral la unităţile de cazare şi de alimentaţie publică. 

Litoralul a fost împărţit în plaje turistice (amenajate) şi plaje sălbatice (neamenajate). Primele ar trebui să aibă toate facilităţile: de la apă trasă, la wc ecologic, cabine de schimbat şi de duş, foişor de salvamar şi punct de prim-ajutor etc. Celelalte sunt libere de dotări, deci şi de siguranţă.

Instituţia publică spune că operatorii au un set de reguli drastice privind închirierea şi exploatarea bucăţilor de plaje, însă cetăţenii au altă opinie. În primul rând, pentru că emiterea de bonuri fiscale este aproape inexistentă la închirierea de şezlonguri şi umbreluţe, plajele constituie o sursă de venit necuantificată contabil. 

„Covorul“ de şezlonguri se întinde până în buza plajei, unele ajungând chiar să fie scăldate de valuri. Trecerea pe plajă sau prin apă este astfel o cursă cu obstacole, pentru care trebuie făcut un mare ocol. Operatorii nu te lasă să-ţi instalezi cearşaful sau prosopul în sectoarele lor şi mai ales în faţa şezlongurilor lor, invocând contractul cu Apele Române. Ei spun că aceia care-şi închiriază un şezlong cu umbrelă (care costă minimum 30 lei/zi) merită să aibă priveliştea către mare nestingherită de cei care vin gratis la plajă. Plajele sunt murdare, neîngrijite, nisipul nu este afânat şi greblat, astfel că plaja este primitoare doar înainte de instalarea şezlongurilor, pentru că după aceea devine nefrecventabilă. Plajele stau acum ocupate mai mult de şezlonguri decât de oameni, care sunt forţaţi să se îngrămădească pe spaţiul tot mai mic lăsat liber.

„În copilărie mergeam liberi la plajă şi nu existau îngrădiri şi limitări. Acum găseşti cu greu un colţişor în care să te aşezi pentru că trebuie să plăteşti taxă. Plaja este domeniu public, nu vacă de muls pentru şmecheri“, este opinia localnicilor cărora Alexandru Zamfirescu, constănţean get-beget, jurist, vrea să le devină voce, prin grupul său de iniţiativă. El a întemeiat Grupul de Dialog şi Bună Convieţuire (GDBC), din indignare faţă de condiţiile impuse de operatori oamenilor litoralului. 

Într-o serie de cinci întâlniri, care au loc la Casa de Cultură, constănţenii din GDBC pun la punct principalele revendicări pentru administrarea plajelor. Pentru activiştii plajelor nu este suficientă explicaţia Apelor Române, care dă vina pe natură, care ar modifica linia ţărmului în funcţie de curenţii marini, de vânt şi de valuri, de aceea ajung să fie şezlongurile atât de aproape de apă. Distanţa pe care trebuie să o respecte operatorii este de 5 metri între linia apei şi primul rând de şezlonguri. „În condiţii de val, linia ţărmului poate înainta pe suprafaţa de plajă cu mai mult de 5 metri, fâşie care trebuie să fie liberă la linia ţărmului pentru ecologizare şi pentru maşinile aparţinând MAI. În aceste condiţii meteorologice, pe unele porţiuni de plajă şi în funcţie de profillul geomorfologic al acesteia, accesoriile turistice fixe pot fi pentru o perioadă în bătaia valurilor“, au specificat reprezentanţii Apelor Române. 

Lista extinsă a revendicărilor întocmită de GDBC include: o distanţă de 30 metri liberă de la linia ţărmului şi de 6 metri între umbreluţe; şezlonguri care să fie retunate la finele zilei la centrele de închiriere, iar plaja lăsată liberă pentru afânare şi curăţare; înfiinţarea Poliţiei Plajelor şi a unor mici biblioteci pe plajă; amplasarea de panouri de orientare, de cabine „mama şi copilul“, de scrumiere ecologice, coşuri de gunoi, toalete gratuite; interzicerea urinării şi defecării în mare; o plajă specială pentru oameni cu animale; scări de acces cu balustrade; interzicerea jet-ski-urilor care poluează marea, strângerea gunoiului, amenzi uriaşe şi multe-multe altele.

„Înţeleg nevoia de a face bani, dar toată lumea trebuie respecte legea, nu doar unii. Sunt şi operatori civilizaţi pe litoral. Un exemplu negativ este plaja de la Perla din Mamaia, unde şezlongurile sunt aşezate ca scaunele la cinematograf. Dacă vrei să te ridici şi să mergi în apă, trebuie să deranjezi tot rândul“, spune Alexandru Zamfirescu.

Localnicii sunt indignaţi că legea de folosire liberă a plajelor nu este respectată mai ales în cazul Constanţei, unde plaja a fost reabilitată prin fonduri europene şi a fost refăcută cu nisip adus din larg, atingând acum o lăţime de 100 metri. Dacă în primul an, operatorii au fost ţinuţi la respect cu necomercializarea sectorului suplimentat, anul următor noua plajă smulsă mării a fost ocupată de şezlonguri şi de umbreluţe, pe care răsună zi şi noaptea muzică la maximum. Apele Române argumentează că s-a obţinut derogare de la Comisia Europeană pentru acest lucru.

„Copiii noştri vor să se joace liber pe plajă, vor să practice sporturi libere pe nisip. Oamenii cu dizabilităţi uşoare vor să facă paşi pe nisip, iar noi vrem să citim o carte întinşi pe nisip. Vrem să auzim valurile mării! Ne întâlnim săptămânal faţă în faţă, la dezbateri la care au participat cetăţeni, specialişti în mediul marin şi autorităţi de la Direcţia de Tineret şi Sport şi am întocmit o listă cu propuneri. Alambicul de legi trebuie rezolvat de Guvern, pentru că mafia locală face ce vrea. Autorităţile se prefac că dau amenzi de 500 lei. Curând organizăm un protest la care să se alăture mai multe grupuri civice“, spune juristul. 

ANAF, Poliţia Locală, Apele Române şi OPC pot da sancţiuni, repetate, pentru încălcarea legilor pe spaţiul public – de la lipsa bonurilor fiscale, la nepăstrarea curăţeniei şi a limitei de plajă, intrarea cu maşina pe plajă sau nerespectarea drepturilor celor care vin la plajă. Iar autorităţile declară că dau amenzi de sute de lei şi dispun repararea situaţiei.

Faptul că haosul perpetuează înseamnă clar că legea nu este, însă, aplicată, iar prima abatere este făcută chiar de către autorităţi. Acesta insistă pe amendare, cu orice preţ, pentru nimicuri, dar lasă să continue debandada generală neimpunând ferm respectarea legii. 

Pe aceeaşi temă: 

Ce reguli ar impune civilizaţia pe litoralul Mării Negre. „Plaja este domeniu public, nu vacă de muls pentru şmecheri“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.

Imagini din aceeasi galerie
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
  • Protest la Apele Române: „Vrem plaje fără şezlonguri pe litoral“ Foto S.I.
Distribuie imaginea
citeste totul despre: