Imagini de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial: bombardamentul asupra Constanţei din iunie 1941
0
În septembrie 1941, un funcţionar din Constanţa nota pe prima filă a unui album de fotografii: „Acest album a fost întocmit cu ocazia bombardamentului inamic din vara anului 1941. Fotografiile au fost culese de la diferiţi fotografi germani“. Albumul avea să supravieţuiască regimului comunist, fiind găsit după zeci de ani de un cercetător al istoriei, dr. Constantin Cheramidoglu, care lucrează în serviciul Arhivelor Judeţene Constanţa.
În iunie 1941, România lupta de partea germanilor în cel de-Al Doilea Război Mondial, împotriva sovieticilor. Dată fiind importanţa sa strategică de la Marea Neagră, oraşul Constanţa a fost o ţintă predilectă a bombardamentelor inamicilor, indiferent cine ar fi fost, în funcţie de poziţia militară a României.
Primul atac sovietic asupra Constanţei s-a declanşat în noaptea de 22 iunie 1941, la ora 22.15. Bombele au venit în cinci valuri, la intervale între 30 şi 60 minute, distrugând clădiri, oameni şi animale. Dimineaţa de 23 iunie a adus alte trei atacuri, iar după-amiaza, între orele 14.10 şi 16, oraşul a fost atacat din nou, în două reprize, de 6 avioane sovietice.
„Urmările acelor bombardamente sovietice au fost deosebit de importante. Bombele au lovit Piaţa Unirii, avariind 20 clădiri din jur, inclusiv localul Poştei şi Telefoanelor. Sunt distruse câteva clădiri din centrul oraşului, două bombe cad la Şcoala Navală, dintre care numai una explodează, iar una cade pe strada Cristea Georgescu, distrugând locuinţa comandorului Alexandru Ştiubei. Este afectată şi cazarma Regimentului 3 Călăraşi, precum şi obiective din Portul Constanţa. Au suferit avarii reţeaua telefonică, reţeaua electrică, reţeaua de apă şi canalizare. Un singur avion inamic fusese doborât. Panica fusese semănată în rândul populaţiei. Printre victime se numărau 15 soldaţi germani, un paznic şi soţia unui funcţionar de la Direcţia Porturilor Maritime“, relatează Constantin Cheramidoglu, doctor în arhivistică de la Arhivele Naţionale Române, filiala Constanţa.
Speriaţi de bombardamente, constănţenii îşi abandonează casele şi se refugiază în afara oraşului. Administraţia locală a calculat că un procent de 70% din populaţia Constanţei a fost evacuat în zilele de 22-26 iunie 1941, când alarma aeriană a fost dată de 32 ori.
„Aproape 70% din populaţia oraşului a fost evacuată, autorităţile luând măsuri ca brutarii, zarzavagiii şi comercianţii să se prezinte la locurile lor, pentru a asigura o bună aprovizionare a oraşului. În ziua de 26 iunie au fost distribuite 15.000 de pâini, iar în 27 iunie peste 19.000 pâini, zi când s-au redeschis şi pieţele Carol, Griviţa şi Chilia, farmaciile şi restaurantele. Adăposturile publice pentru care Primăria cheltuise 2,5 milioane lei şi-au dovedit utilitatea, astfel că se impunea suplimentarea lor.
Sursa foto Arhivele Judeţene Constanţa
Contraofensiva lansată de armata română a respins atacul rusesc limitând pierderile la 20 clădiri distruse, 55 avariate, 98 morţi şi 138 răniţi. De această contraofensivă se leagă episodul care a făcut dintr-un aviator un erou al României.
Agarici, care-i vânează pe bolşevici
Era 22 iunie 1941, când escadrila de la Mamaia Sat a primit ordin să se deplaseze la Galaţi, pentru o misiune specială. Au plecat toate avioanele cu excepţia unuia: cel al tânărului aviator Horia Agarici (30 ani). Aparatul său de zbor, un Hawker Hurricane cu numărul 3, avea o defecţiune. A doua zi, pe 23 iunie, aviatorul a zărit deasupra mării şapte bombardiere: 3 în faţă şi alte 4 în formaţie de câte două. Imediat s-a dat alarma, iar Horia Agarici a decolat chiar dacă avea avionul defect.
Martorii au relatat cum avionul lui Agarici a luat înălţime, apoi a pornit în picaj şi a atacat avionul din centrul formaţiei. L-a doborât în mare. Apoi a atacat alte două aparate de zbor din faţa formaţiei. Unul a căzut în zona unde astăzi se află Valu lui Traian, iar altul mai la sud. În aceeaşi zi, avioanele din escadrila de la Mamaia au mai doborât în lupte aeriene alte 4 aparate de zbor ruseşti. Horia Agarici devenise eroul de necontestat al aviaţiei româneşti. Erau primele victorii în spaţiul aerian pe care le repurtase ţara noastră.
Horia Agarici a devenit o vedetă, iar poetul Păstorel Teodoreanu şi compozitorul Gherase Dendrino i-au compus o melodie: „Ce-auzi venind din depărtare, of, Leano?/Un bâzâit ce-aduce cu al trenului,/ Când îl auzi venind din depărtare/ Nu-ţi fie frică de bâzâitul lui/ Căci a plecat la vânătoare Agarici,/ A plecat ca să vâneze bolşevici/ A plecat din zările văzduhului“.
Eroul Agarici s-a distins în timpul războiului, dar ocupaţia rusească l-a decretat în anul 1955 „criminal de război“. A fost aruncat în temniţa de la Aiud, condamnat la 25 de ani de muncă silnică. „Aş fi încercat să dobor orice avion inamic, indiferent dacă ar fi fost rusesc, american sau german, atâta vreme cât îmi ameninţa ţara“, a declarat pilotul la proces. A fost eliberat abia în 1964, odată cu graţierea colectivă a deţinuţilor politici.
Eroul Horia Agarici a murit în 1982, la Constanţa, la vârsta de 71 de ani. „Să nu uitaţi că cerul l-am iubit/ Ca un fanatic beat de înălţime/ Cu trup şi duh, în fulger de mişcare/ Zvârlind un corp spre infinit“, scrie pe piatra sa funerară.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
