Cum i-au ajutat pe Ponta şi pe Oprea doctoratele plagiate să-şi fabrice şi carierele până la vârful ţării: bani, funcţii şi influenţă
0Victor Ponta şi Gabriel Oprea, până de curând printre cei mai influenţi oameni politici din România, desemnaţi, recent, de forurile superioare din Ministerul Educaţiei drept plagiatori cu acte în obţinerea doctoratelor, au profitat din plin de avantajele acestui titlu academic. În baza titlului de doctor, cei doi au avut o evoluţie fulminată în carieră, obţinând atât bani, funcţii, cât şi o influenţă uriaşă pe prima scenă publică a ţării.
Doi dintre cei mai influenţi politicieni ai României postdecembriste, Gabriel Oprea şi Victor Ponta, sunt oficial plagiatori şi deţinători în mod fraudulos ai titlului de doctor în Ştiinţe. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), forul consultativ al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a propus retragerea titlului de „doctor“ în cazul lui Oprea şi al lui Ponta, deoarece tezele lor nu respectă standardele de etică a cercetării ştiinţifice, fiind plagiate.
Ministrul Educaţiei Mircea Dumitru a decis luni, 1 august, retragerea titlului de doctor în drept al lui Victor Ponta, după ce contestaţia i-a fost respinsă de CNATDCU. Urmează Oprea, care a declarat că va contesta decizia până în instanţă. Trist este faptul că ambii au condus, la un moment dat, în tandem, România: Victor Ponta ca premier, Gabriel Oprea ca vicepremier şi chiar premier interimar.
Generalul tras cu forcepsul din mediocritate
Născut la 1 ianuarie 1961, la Fundulea-Călăraşi, generalul (r) Gabriel Oprea are ca prima menţiune şcolară în CV Şcoala militară de ofiţeri activi din Sibiu, urmată în perioada 1980 - 1983. A absolvit apoi Dreptul la FF, la Universitatea Bucureşti (1985 -1990), timp în care a fost „ofiţer economist“ la MApN şi „ofiţer de justiţie militară activ“. În 1997, absolvă Colegiul Naţional de Apărare. Ajunge doctor în Drept la Universitatea Bucureşti, conform CV-ului postat pe senat.ro, fără a specifica anul (2000 – aşa cum spune Oprea pe pagina sa de Facebook, 2001 – aşa cum spun ziariştii care i-au investigat trecutul).
Acest doctorat în Drept este, de fapt, trăgaciul afirmării sale. După ce în 2000 este numit director adjunct la Colegiul Naţional de Apărare şi vicepreşedinte al fundaţiei omonime, următorul an, 2001, este fast pentru Oprea: devine „general maior Justiţie militară activ“ şi, cu doctoratul în buzunar, profesor universitar la acelaşi Colegiu Naţional de Apărare. În 2002, doctorul Oprea primeşte rangul de conducător de doctorat la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“. Şi tot doctorul Gabriel Oprea obţine aceeaşi funcţie, în 2008, la Academia Naţională de Informaţii.
În 2000 - 2002, cel care se pregătea, pas cu pas, să devină unul dintre cei mai influenţi oameni din stat, intrând deja în sferele înalte academice şi cele din Armată, este decorat de doi preşedinţi: primeşte Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler acordat de Emil Constantinescu şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler de la Ion Iliescu.
Între 2003 şi 2005, profesorul doctor Gabriel Oprea a făcut parte din CNATDCU, forul care astăzi l-a declarat plagiator. Urcuşul politico-administrativ continuă: în perioada 2001 - 2002 este secretar de Stat, preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor Statului, iar în anii 2002 - 2003 este prefectul Bucureştiului. În 2003 intră în PSD. Pasul firesc mai sus: cadrul bine pregătit şi împănat cu grade şi titluri academice accede în structurile decizionale ale ţării.
Doctoratele şi cercul de influenţă politică
Din 2003, doctorul Gabriel Oprea n-a mai părăsit Legislativul sau Executivul României, fiind fie parlamentar, fie ministru, culminând cu funcţia de vicepremier şi chiar prim-ministru interimar (2015). În 2010, înfiinţează UNPR, partid absorbit recent de PMP-ul lui Traian Băsescu. Moartea năprasnică a poliţistului Bogdan Gigină, care făcea parte din coloana oficială a vicepremierului grăbit cu treburi personale printr-un Bucureşti plouat torenţial, întunecat şi plin de gropi, a pus capăt personajului public Gabriel Oprea, care s-a retras cu greu, pe rând, din toate funcţiile deţinute.
Fostul vicepremier este făuritorul de titluri ştiinţifice pentru mai multe personaje foarte influente în mediul politic, cât şi în cel administrativ. Printre doctorii „moşiţi“ de Oprea sunt Radu Timofte (fost director al SRI), Neculai Onţanu (fost primar al sectorului 2 Bucureşti, şi el înaintat general), Mihai Stănişoară (fost ministru al Apărării), Radu Stroe (fost ministru de Interne), Romeo Raicu (fost deputat PDL), judecători şi procurori, şefi de IGPR, dar şi persoane apropiate lui: secretara sa Adela Popescu (decorată de trei ori de Traian Băsescu şi de Klaus Iohannis), avocata Loredana Radu, care l-a apărat pe Victor Ponta, Adrian Petrache (parte a binomului de afaceri Bittner-Petrache) etc. O întreagă reţea de doctori – unii suspectaţi că şi-ar fi plagiat, la rândul lor, tezele de doctorat - în domeniul Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, cu ramificaţii în politică, servicii secrete, parlament, guvern, justiţie, afaceri.
Naşul unei academii controversate
În plus, noua Academie de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (aflată în coordonarea ştiinţifică a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii) apare în declaraţiile sale de avere şi de interese, nu şi în CV, ca sursă de venit, dar şi ca instituţie în care Oprea are statut de membru (autosuspendat). De la ASSN, Gabriel Oprea lua, până în acest an, o indemnizaţie anuală de 28.920 de lei, specificând în ultima sa declaraţie de avere, din iunie 2016, că a returnat banii primiţi în 2015. De la Ministerul Afacerilor Interne a câştigat anual 121.492 de lei, iar de la Senatul României a mai primit 12.948 de lei.
Iată că titlurile luate cu ghiotura i-au asigurat nu doar un câştig onorific, ci cât se poate de palpabil - şi asta doar în 2015. Cu aceste venituri strânse în timp ar fi reuşit Oprea să-şi asigure imobile (în Bucureşti, Voluntari, Venus, Predeal, dobândite prin achiziţie sau donaţie), conturi în bancă, bijuterii şi alte bunuri de preţ.
Premierul-„dottore“
Fostul premier Victor Ponta s-a specializat, de asemenea, în Drept. În 1995 a obţinut licenţa în Drept penal la Universitatea Bucureşti. În acelaşi an, intră ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, Bucureşti. Un an mai târziu, în 1996, devine asistent universitar la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti. În 1998 face un salt uriaş în carieră, devenind procuror la Secţia de Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. În 2002 ajunge să coordoneze Biroul de Combatere a Spălării Banilor. În 2002 avansează ca lector universitar, iar după încă un an, în 2003, pe când era şeful Corpului de control al Guvernului Adrian Năstase şi preşedinte al tineretului social-democrat, Ponta devine doctor în Drept, sub îndrumarea lui Adrian Năstase, cel care avea să-l propulseze în politica mare.
De altfel, în baza acestui doctorat plagiat, Victor Ponta reuşeşte să intre în Baroul Bucureşti, la 1 februarie 2005, fără să mai susţină dificilul examen de admitere. Scutirea este dată de Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, modificată prin Legea 255/2004. Artificiul bazat pe frauda universitară îi aduce o avere. Din cabinetul său de avocatură, care funcţiona pe Calea 13 Septembrie la nr. 226 în Bucureşti, Victor Ponta realiza, de exemplu, în 2007 un venit anual de 470.500 de lei. Suma este incomparabilă cu banii rezultaţi din deputăţie - 46.939 lei sau din catedră - 25.850 lei.
În urma retragerii titlului de doctor în Drept, la care Ponta a anunţat în decembrie 2014 că renunţă, Baroul Bucureşti va discuta luna aceasta, în 23 august, excluderea sa din rândul avocaţilor.
Excluderea lui Ponta
Baroul Bucureşti va lua în discuţie pe data de 23 august excluderea lui Victor Ponta din avocatură, după ce acestuia i s-a retras titlul de doctor. Aşa a anunţat ieri decanul Baroului Bucureşti, Ion Dragne. „O să mă asigur că, pe 23 august, cererea de excludere a lui Victor Ponta din rândul avocaţilor va fi pe ordinea de zi“, a spus Dragne. Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei i-a scris, marţi, decanului Baroului Bucureşti, cerându-i excluderea din barou a lui Victor Ponta, după ce fostului premier i-a fost retras titlul de doctor din cauză că a plagiat.
De altfel, ca o primă reacţie publică avută imediat după e CNATCDU a decis, la finele lunii iunie, că doctoratul lui Ponta este un plagiat, fostul premier a avut, pe pagina personală de Facebook, o reacţie cel puţin ciudată, ducând în derizoriu decizia autorităţilor din Educaţie: „Ok - tehnocraţii au rezolvat principala problemă a ţării - mi-au luat şi ei doctoratul (ca Băsescu în 2012)! (…) De azi mă ocup să îmi fac o nouă teză de doctorat cu tema «Fabuloasa Guvernare Tehnocrată şi măreţele sale realizări pentru poporul român» - that will be fun!!“.
Victor Ponta a preferat de tânăr compania greilor din politică, pentru că aceştia au fost singurii care i-au dat „o şansă“ - după cum i-a mărturisit el mamei sale. Ca tânăr magistrat al României postrevoluţionare avea datoria să lupte pentru ca şansele să fie câştigate cinstit, nu obţinute fraudulos.
Ce nu ştie doctorul în Drept care conducea doctorate
„Voi contesta decizia CNATDCU şi, dacă decizia va rămâne aceeaşi, voi cere Justiţiei să facă lumină şi sunt convins că instanţa îmi va da dreptate“, a declarat doctorul în Drept Gabriel Oprea pe pagina sa de Facebook, imediat după anunţul de plagiat. Conducătorul de doctorate a omis, însă, un amănunt juridic: decizia CNATDCU nu poate fi contestată în instanţă, pentru că organismul este un for consultativ.
Specialişti în Drept administrativ consultaţi de „Adevărul“ au precizat că acţiunea în instanţă poate fi introdusă doar pentru contestarea ordinului ministrului Educaţiei prin care - luându-se în considerare decizia CNATDCU - este retras titlul ştiinţific. Decizia CNATDCU în sine nu naşte efecte juridice, fără a fi urmată de ordinul de ministru.
„Niciun judecător nu poate să accepte o astfel de acţiune, deşi magistraţii au uneori opinii uluitoare“, a menţionat un expert în contencios administrativ, cu experienţă la catedră şi în avocatură, care a preferat să-şi păstreze anonimatul. Simpla introducere a acţiunii în instanţă nu atrage suspendarea ordinului de ministru, care poate fi cerută sau nu de către petent. Contestarea retragerii titlului de doctor ar fi o premieră în sistemul juridic şi universitar românesc.
Plagiatul - furt intelectual, financiar, moral
Evoluţia fulminantă a unor astfel de personaje este un fenomen care erodează grav încrederea în sistemul de valori al societăţii româneşti. Imaginea sistemului academic este afectată de existenţa acestor intruşi, iar universitarii - pentru care titlurile sunt şansa de a accede în carieră - sunt primii care se simt, pe bună dreptate, lezaţi de alăturarea cu astfel de „doctori“.
„Dacă nu au o carieră profesională împlinită, dacă nu au capital simbolic căpătat prin alegeri sau numiri în funcţie, sunt personaje care recurg la cea de-a treia variantă: «cumpărarea» unui loc. Este rodul unor dorinţe ale politicienilor de a fi pe prima scenă şi de a-şi aroga titluri academice, care să le asigure onorabilitate şi acces. Este un marasm al imposturii pe care îl sper finalizat odată cu cazurile Victor Ponta şi Gabriel Oprea. Totul ar trebui să se încheie cu decizia CNATDCU, acest înalt for academic, care a fost oficializată curajos de ministrul Educaţiei. Dar sentimentul impunităţii adânc înrădăcinat în mintea celor ca Ponta şi Oprea şi a altora ca ei îi duce către acţiuni de contestare. Nicio instanţă nu îţi poate reda titlul de doctor în ştiinţe, mai presus de decizia CNATDCU. Nu este o chestiune juridică, ci academică, morală“, consideră politologul Daniel Şandru de la Iaşi.
El arată că plagiatul, mai ales în cazul lui Ponta, este extrem de vizibil. „Îl poate constata şi un copil de şcoală generală, pentru că sunt copiate două coloane din textul original. Sunt mai multe aspecte aici: juridic-penal, pentru că plagiatul este furt intelectual; administrativ-financiar, pentru că plagiatul le-a permis accederea la un titlu ştiinţific şi un spor la salarizare de 15% - care pentru un premier este consistent; moral, pentru că au avut, nemeritat, cel mai înalt titlu academic“, enumeră Daniel Şandru.
„Este un semnal şi pentru universităţi”
Politologul Daniel Şandru, profesor universitar în Iaşi, remarcă faptul că aceste cazuri au adus un prejudiciu comunităţii academice. „Au aruncat în aer încrederea în conducătorii de doctorat, în comisiile de doctorat. Aruncă o pată asupra oamenilor oneşti din universităţi, care au muncit din greu pentru tezele lor originale, concepute ca să ducă înainte cu un pas învăţământul superior din România“, conchide Daniel Şandru.
La rândul său, rectorul Ioan-Aurel Pop de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca consideră măsura retragerii titlurilor de doctorat obţinut prin fraudă drept un semn de însănătoşire. „Am militat mereu pentru asta, pentru că însănătoşirea mediului academic şi al cercetării ştiinţifice depinde foarte mult de eliminarea plagiatelor. Aceste boli teribile trebuie să dispară, pentru ca nivelul academic, nivelul cercetării să poată creşte foarte mult, pentru a creşte încrederea în sistemul de învăţământ superior - ceea ce va duce la prosperitate şi la sporirea prestigiului şcolii româneşti. Tinerii cu Bacalaureat ar avea astfel încredere să vină spre universităţi, spre îmbunătăţirea educaţiei din România. Nu pot decât să salut această demascare şi retragere a titlurilor obţinute prin fraudă. Este un semnal şi pentru universităţi, că trebuie să fie foarte severe în acordarea titlurilor academice“, a declarat, pentru „Adevărul“, rectorul UBB Cluj.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
