Cum a ajuns România cap de listă pe „documentul scandalos“ încheiat între Churchill şi Stalin la un pahar de tărie

Cum a ajuns România cap de listă pe „documentul scandalos“ încheiat între Churchill şi Stalin la un pahar de tărie

Winston Churchill

România a fost alocată Uniunii Sovietice printr-o înţelegere secretă între Est şi Vest, schiţată de Churchill şi Stalin la un pahar de whisky sau de vodcă, într-o seară târzie de octombrie 1944.

„Documentul scandalos“ (cum a fost numit chiar de autorul său, Winston Churchill) prin care România a fost alocată Uniunii Sovietice în 1944, ce va fi expus public pentru prima dată, la Londra, a fost dezvăluit în 1953 de Churchill, în volumul de memorii „Triumf şi tragedie“. 

Winston Churchill a fost distins, de altfel, cu Premiul Nobel pentru literatură în 1953, pentru descrierile sale istorice.

Politicianul care a fost prim-ministru al Marii Britanii în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a relatat cum a decurs întâlnirea cu Iosif Visarionovici Stalin în care a fost trasat destinul României. 

În ziua de 9 octombrie 1944, Winston Churchill a sosit la Kremlin, la invitaţia lui Stalin, fiind însoţit de secretarul de stat de la Externe, Anthony Eden. Oaspeţilor li s-a lăsat timp de acomodare, apoi s-a trecut la afaceri.

„Am ajuns la Moscova în după-amiaza de 9 octombrie. La ora 10, în acea noapte, am avut prima noastră întâlnire importantă de la Kremlin. Eram numai eu, Stalin, Molotov şi Eden. Momentul era prielnic pentru afaceri, aşa că am zis: <Hai să stabilim cum vor fi afacerile în Balcani. Trupele voastre sunt în România şi Bulgaria. Noi avem interese, misiuni şi agenţi acolo. Ce ziceţi să aveţi 90% influenţă în România, noi să avem 90% în Grecia, iar Yugoslavia s-o împărţim?>. Pe o bucată de hârtie am scris cifrele. În Bulgaria, influenţa Rusiei ar fi fost de 75%.

România - Rusia 90%, Ceilalți 10%

Grecia - Marea Britanie 90% (în acord cu SUA), Rusia 10%

Iugoslavia - 50-50%


Bulgaria - Rusia 75%, Ceilalți 25%

În timp ce lui Stalin i se traducea propunerea mea, el a luat creionul său albastru şi a parafat procentele cu o bifă mare pe hârtie, apoi a dat hârtia înapoi. A urmat o pauză lungă. Hârtia era în mijlocul mesei. <Am rezolvat chestiunea asta, care decide soarta a milioane de oameni, în aşa manieră improvizată? Hai să ardem hârtia>, am zis. <Nu, păstreaz-o>, a zis Stalin“. 

„Documentul obraznic“ încheiat de Churchill cu Stalin Sursa nationalarchives.gov.uk

Churchill a transmis apoi la Londra o explicaţie seacă legată de tratativele sumare prin care s-a stabilit cui urma să revină Balcanii. „Este destul de natural, Rusia are interese vitale în ţările riverane Mării Negre, în special în privinţa României, care a fost cel mai sălbatic atacată, cu 26 divizii de război… Marea Britanie consideră corect să arate un respect deosebit faţă de optica Rusiei în această chestiune şi faţă de dorinţa URSS de a conduce în numele unei cauze comune cu aceste ţări“, este detaliat în cartea de memorii „Călător fără hartă“ a lui Dimitrie Dimăncescu, diplomat interbelic, erou de război, fondator al Cercetăşiei din România împreună cu fratele său Ioan.

Foaia cu conţinea înţelegerea dintre Est şi Vest, cu România cap de listă, a fost păstrată deci de Churchill la sugestia lui Stalin, iar existenţa şi cuprinsul său au fost dezvăluite în memoriile politicianului britanic. Acum, bileţelul va fi arătat publicului într-o expoziţie-premieră organizată de Arhivele Naţionale Britanice, la Londra, care începe joi, 4 aprilie, şi va dura până în noiembrie. Datele alese sunt simbolice: la 4 aprilie 1949 a fost înfiinţată Alianţa Nord-Atlantică (NATO), iar la 9 noiembrie 1989 se împlinesc 30 ani de la Căderea Zidului Berlinului.

„Este o mărturie însemnată a istoriei, arată cum a fost decisă soarta a milioane de oameni într-o întâlnire formală în care cei doi lideri băuseră ceva whisky“, spune Mark Dunton, curatorul expoziţiei, citat de presa engleză. 

În februarie 1945, SUA, Marea Britanie şi URSS au încheiat Conferinţa de la Yalta care stabilea zonele de influenţă în Europa şi ajutorul pe care urma să şi-l dea pentru câştigarea avantajului pe plan mondial. Numele României nu este menţionat în documente.   

Opinia unui istoric

Decanul Facultăţii de Istorie de la Universitatea Ovidius din Constanţa este de părere că soarta României era pecetluită deja, iar „bileţelul scandalos“ n-a făcut decât să materializeze intenţiile şi influenţa Est-Vest în privinţa Europei Centrale şi de Est.  

„Numeroase lucrări dedicate finalului războiului mondial au menţionat discuţia dintre primul ministru britanic, Winston Churchill şi liderul statului sovietic, Iosif Vissarionovici Stalin, din octombrie 1944, de la Moscova şi celebrele propuneri de partajare procentuală a influenţei în Europa de Sud-Est, consemnate pe un la fel de celebru <şerveţel>.

De multe ori, s-a apreciat acel gest drept "trădare", "dispunere cinică de soarta atâtor ţări", pentru a da doar câteva exemple. La 75 de ani de la acel moment, câteva reflecţii se impun, obiectivând un moment care s-a bucurat de o celebritate exagerată.

În momentul întâlnirii dintre cei doi lideri, Armata Roşie se afla deja pe teritoriul României, Bulgariei, se îndrepta spre Ungaria şi făcuse joncţiunea cu trupele de partizani iugoslavi. Cu alte cuvinte, acel proiect de 90% influenţă sovietică, recunoscut de către Winston Churchill, nu era decât o recunoaştere a faptului că destinul României urma să cunoască o schimbare iremediabilă, după model sovietic.

În schimb, Grecia era, încă, o miză în plină dispută, o dispută alimentată mai degrabă de statele balcanice vecine decât de Moscova (Stalin avea să recunoască, cu un alt prilej, prioritatea interesului britanic acolo).

Cu alte cuvinte, ceea ce s-a caracterizat drept cea mai cinică împărţire a sferelor de influenţă nu a fost, de fapt, decât o recunoaştere a unei realităţi, impusă de evoluţiile militare. 

Sovietizarea României nu a fost consecinţa infamului bileţel, ci a unei viziuni strategice a Moscovei, care a asociat securitatea cu impunerea totală a modelului sovietic în ţările aflate la frontiera occidentală a Uniunii Sovietice. cu siguranţă, această viziune era anterioară întâlnirii dintre Winston Churchill şi Iosif Stalin“, a declarat pentru „Adevărul“ prof.univ.dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa. 

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Cum a fost jucată România la ruleta rusească. La finele celui de-Al Doilea Război Mondial a fost trădată şi de sovietici, şi de occidentali

Român cu viaţă de roman. Dimitrie D. Dimăncescu, erou de război decorat de trei monarhi, diplomat apropiat al lui Churchill. A fondat Cercetăşia, împreună cu fratele său Ioan

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: