Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“

Adrian Rapotan, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, a explicat, printre altele, de ce în judeţul pe care trebuie să îl păzească de infractori sunt 43.580 de dosare penale cu autor necunoscut. O cifră uriaşă, care plasează judeţul Constanţa pe locul al doilea în ţară, după Bucureşti, în privinţa infracţiunilor de acest tip.

În cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, cotidianul „Adevărul” le-a solicitat interviuri pe subiecte profesionale, de actualitate şi de interes public, tuturor şefilor de inspectorate judeţene de Poliţie din ţară, şefului Poliţiei Capitalei şi inspectorului-şef al Poliţiei Române. Majoritatea au cerut întrebările în avans, unii nu au răspuns deloc sau au refuzat, fără nicio explicaţie, interviul. Şeful IPJ Constanţa a fost de acord cu greu să ne acorde un interviu, după ce, iniţial, răspunsul a fost negativ. Adrian Rapotan ne-a explicat, în timpul întâlnirii, că a fost vorba despre o neînţelegere între conducerea instituţiei a cărei şef este şi departamentul de presă.

„Vă răspund la toate întrebările“, ne-a întâmpinat şeful Poliţiei Constanţa, comisarul-şef Adrian Rapotan. Degajat, după ce ne-a adus o cafea, şi-a oprit soneria la telefon, a luat loc pe scaun şi, timp de aproape o oră, ne-a dezvăluit date despre infracţionalitatea din judeţul Constanţa, care sunt staţiunile cu cele mai mari probleme în privinţa siguranţei, în ce condiţii lucrează agenţii din mediul rural, refuzând, însă, să discute şi despre salarizare, susţinând că, deşi sunt plătite de la buget, lefurile poliţiştilor sunt confidenţiale.

„Adevărul”: Câte dosare cu autor necunoscut sunt la nivelul judeţului Constanţa? În solicitările pe care le-am făcut către Inspectoratul de Poliţie pe care îl conduceţi nu ni s-a răspuns la această întrebare.

Adrian Rapotan: La nivelul judeţului Constanţa, avem înregistrate 43.580 de dosare cu autor necunoscut, dintre care doar două crime nesoluţionate din 241 de cazuri.

De ce un inspector-şef stă doar un an şi jumătate la conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa? Este vorba despre o rotire a cadrelor sau sunt alte probleme?

Funcţia de inspector-şef este o funcţie care se ocupă în urma susţinerii unui examen, examenul se dă la Bucureşti. Media este cam un an şi şapte luni.

Câte fracţiuni sunt sesizate, în medie, la nivelul IPJ Constanţa, în ultimii cinci ani?

Aţi luat o perioadă bună dumneavoastră, adică cinci ani, în sensul că sunt fluctuaţii. Sunt zile în care sunt mai puţine sesizări şi sunt alte perioade în care infracţionalitatea sesizată este în creştere. Şi aici, dacă ne referim la sezonul estival, cea mai mare încărcătură o avem pe lunile iulie şi august, când populaţia Constanţei creşte foarte mult. Lumea vine la distracţie, merge în cluburi şi în baruri, unde consumă alcool şi aşa mai departe. Şi, atunci, apar şi incidentele.

Dar pot să vă spun că, în ultimii doi ani, la infracţionalitatea stradală sesizată, suntem într-o descreştere, iar în acest an, comparativ cu 2015, pe primele opt luni ale anului, avem o scădere la infracţionalitatea stradală cu 39 de procente. De asemenea, în 2015 faţă de 2014, a fost un trend descrescător. Astfel, la infacţiunile de tâlhărie avem o scădere cu 36%. În 2015, la infracţionalitatea stradală, am avut 1.348 de sesizări, iar în 2016 am avut, pe primele opt luni, doar 904. La nivelul judeţului, la tâlhării am avut 148 de fapte şi am scăzut la 136. Aici vreau să fac o paranteză cu tâlhăriile. În multe cazuri sunt victime copiii, iar autorii sunt tot copii. Un copil de 14 - 15 ani îl vede pe alt copil că vorbeşte la telefon, trece în viteză pe lângă victimă, i-a smuls telefonul şi a fugit. În proporţie de peste 50% este vorba despre aceste fapte săvârşite de minori.

Care sunt cele mai frecvente furturi?
Dacă ne referim la furtul simplu, la furtul calificat, am avut faţă de anul trecut, cu care ne comparăm, 1.166 de infracţiuni faţă de 733 pe acest an. Cele mai multe furturi s-au înregistrat în Constanţa. De regulă, în ultimii cinci ani, cele mai multe furturi sunt din autoturisme, cel mai uşor de comis, în sensul că proprietarul sau cel care utilizează maşina lasă la vedere obiecte ce par tentante: o servietă, un laptop, un telefon mobil. Totul este la vedere, geamul de la o maşină se sparge foarte uşor sau unii forţează portiera şi, automat, se poate fura. Pe locul doi ar fi furtul din componente auto, cum ar fi oglinzi, capace ornamentale. În ultima perioadă, am avut mai multe grupuri de hoţi din locuinţe, care însă au fost arestaţi.

Ca furturi din locuinţe, aş putea să spun că cele mai vulnerabile sunt cele de la parter, unde accesul este mai facil, sau pe timpul verii, când foarte multe persoane lasă fereastra deschisă pentru aerisire şi hoţul intră şi lucreaă nestingherit. Şi aici am avut foarte mulţi minori. În urmă cu doi ani am avut foarte multe furturi comise în locuri de cazare în comun, cum ar fi hoteluri şi moteluri. Dar printr-o campanie de conştientizare, am reuşit să reducem infracţionalitatea cu 28% pe sezonul estival 2016 faţă de anul trecut, în condiţiile în care numărul de turişti s-a mărit.

„Nu există pe nicăieri o Poliţie a plajei”

Care a fost specificul acestui an, din punct de vedere al infracţionalităţii?
Anul acesta ne-am confruntat cu furturile de pe plajă pe timpul nopţii. S-a creat, anul acesta, obiceiul în Mamaia, în special, ca tinerii, la ieşirea din cluburi, să meargă pe şezlonguri şi să îşi abandoneze telefonul mobil, hainele şi să facă baie în mare. Când reveneau, nu îşi mai găseau obiectele. Când eram eu tânăr, te duceai la plajă cu o pereche de papuci şi cu un cearşaf. Acestea nu se furau. Cu astfel de fapte nu te întâlneai. De vreo 10 - 12 ani este într-o progresie. De ce? Omul vine pe plajă cu fel şi fel de bunuri care sunt tentante: telefon, tabletă, ochelari scumpi, camere performanţe, cu bani, cu bijuterii. La furnicarul de oameni de pe plajă…

Şi ce măsuri ar trebui, totuşi, luate pentru ca furturile de pe plajă să se reducă?

Nu există pe nicăieri o Poliţie a plajei, deşi au fost multe discuţii. Aici este mai mult o probemă cu operatorii de plajă, care închiriază suprafeţele de nisip de la Apele Române. Legea îi obligă să-şi ia şi nişte măsuri minime de pază şi protecţie. Dacă eu închiriez şezlonguri, de ce nu fac cotract şi cu o firmă de pază ca să-mi păzesc afacerea? Sau dacă am un beach bar? Patronii se gândesc doar la profit. Merg pe ideea că sezonul este scurt şi nu mai vor să încheie contracte de pază pentru două luni.

Care sunt staţiunile unde se petrec cele mai multe infracţiuni?

Litoralul adună ca un fagure de miere infractorii. Turiştii sunt cei care provoacă cele mai multe infracţiuni pe timpul verii. La Mamaia vin un fel de turişti, iar la Eforii vin alte tipuri de turişti, de exemplu familii cu copii, astfel că în al doilea caz şi infracţionalitatea este mai mică. Mamaia şi Costineşti sunt în topul staţiunilor cu cele mai multe infracţiuni. La Costineşti, spre exemplu, avem foarte multe scandaluri spontane. Oameni care nu s-au văzut niciodată, care nu au avut nimic de împărţit, după ce consumă alcool, găsesc diferse motive: că s-a uitat nu ştiu cum pe ringul de dans, că l-a lovit cu umărul, şi de aici începe scandalul.

Care este infracţionalitatea sesizată, ca medie, la nivelul subunităţilor din judeţul Constanţa în 24 de ore?
Sunt zile când se reclamă şi 10, 15, chiar şi 25 de infracţiuni. Sunt perioade, pe weekend, când se comit mai multe fapte. Spre exemplu, avem o frecvenţă foarte redusă la furtului din locuinţe, în weekend. Dintr-un simplu motiv: că omul este acasă şi, atunci, hoţul nu intervine. În timpul săptămânii, avem mai multe reclamaţii de furturi din locuinţă. În schimb, la finalul săptămânii avem mai multe fapte care se săvârşesc cu violenţă, precum bătăi, scandaluri în discotec

Din totalul de poliţişti angajaţi la IPJ Constanţa, câţi sunt operativi, pe structuri, procentual dacă puteţi să ne spuneţi.

Structurile neoperative, şi aici mă refer la serviciul logistic, financiar, resurse umane, cazier judiciar, biroul juridic, biroul de control intern, însumate, au un procentaj de aproximativ 12%.

Există personal desemnat care să se ocupe doar de aceste dosare cu autori necunoscuţi?
Aceste dosare sunt soluţionate la nivelul tuturor subunităţilor de către lucrătorii operativi din cadrul structurilor de investigaţii criminale. În funcţie de linia de muncă pe care o are fiecare, toţi lucrătorii de poliţie judiciară, atât din mediul urban, cât şi mediul rural, lucrează la astfel de dosare. Nu există cineva care să fie desemnat să lucreze cu aceste dosare.

Care este situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare? Sunt achitate: Aveţi datorii? Cât întârzie acest lucru munca din dosare?

Nu avem întârzieri în munca din dosare, pentru că avem un interes comun cu Serviciul de Medicină Legală. Am avut perioade când am avut restanţe, pentru că noi suntem ordonatori terţiari de credite şi primim banii de la Bucureşti. Dar la ora actuală acest lucru este reglementat şi nu avem probleme la nivelul acesta. Şi în momentul în care am avut situaţii urgente, cum ar fi morţi suspecte, infracţiuni comise cu violenţă, accidente grave, în care aveam nevoie urgent de actul medico-legal, cei de la Medicina Legală au răspuns prompt, chiar dacă noi am făcut ulterior plata.

Care este statistica infracţiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Constanţa în ultimii cinci ani?
În primele opt luni ale acestui an, am avut 49 de infracţiuni constatate în flagrant, iar anul trecut 49. În această statistică nu sunt cuprinse şi cele de la Serviciul Circulaţie, unde oamenii legii au descoperit că un şofer conducea o maşină fără numere de înmatriculare, fără permis sau sub influenţa alcoolului.

„Spaţiile de Poliţie din mediul rural nu mai corespund pentru secolul XXI”

Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele probleme cu care se confruntă Poliţia?
Prima problemă este cea de resurse umane. Şi aici am să argumentez, pentru că în acest an am avut ieşiri la pensie foarte multe, comparativ cu anii trecuţi. La ora actuală, avem un aparat poliţienesc subdimensionat din toate punctele de vedere. Este în vigoare acum Legea pensiilor militare, care este foarte avantajoasă şi, din păcate, pleacă oameni care au încă putere de muncă şi experienţa necesară. La 47, 48 de ani, un poliţist este la apogeul experienţei şi are şi vigoare fizică pentru a da randamentul maxim.

Foarte mulţi colegi au plecat, am avut peste 240 de pensionări, în condiţiile în care media de pensionare într-un an calendaristic era de 10. Şcoala de la Câmpina sau Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti ne dau între 10 şi 15 absolvenţi pe an. S-a luat măsura la nivel de IGPR şi s-au încadrat în Poliţie oameni din surse externe, adică fără şcolarizare. Noi am scos la concurs 62 de funcţii în mediul rural, unde stăm cel mai prost, însă, din păcate s-au ocupat numai 50 dintre ele. Aceşti tineri sunt acum la un curs de perfecţionare de trei luni, la Câmpina, şi îi aşteptăm la începutul lunii noiembrie să înceapă activitatea. Ei vor fi în cotinuare în tutelă, dar vor avea o bază de pregătire. La ora actuală, suntem într-o procedură de încadrare, tot din surse externe, pentru 24 de locuri din mediul urban şi 25 pentru rural şi 15 pentru poliţia rutieră. Încercăm să acoperim cât de cât acest vid. Din punct de vedere numeric, acoperim, însă va fi o problemă de formare a lor. Eu cred că ei vor avea un randament peste unu-doi ani.

Cum staţi cu problema sediilor?
O altă problemă pentru Poliţia constănţeană este din punct de vedere logistic. Şi aici mă refer la lipsa unor spaţii adecvate. În oraşul Constanţa, s-ar impune încă o secţie de poliţie. Spre exemplu, Secţia 2 este o secţie care este dezvoltată pe verticală. Aici sunt arondate toate cartierele Tomis, unde sunt foarte multe probleme. Pe de altă parte, cartierul Palazu Mare s-a extins foarte mult. Secţia 2 s-a înfiinţat în 1995, dacă ţin eu bine minte. Sunt în zonă multe obiective comerciale, dar şi un cartier rezidenţial.
Constanţa ar trebui să aibă, la ora actuală, şase secţii de poliţie, nu cinci câte are acum.

Dar în mediul rural care este situaţia?

În mediul rural, în ultimii ani, am pierdut unele spaţii în urma unor hotărâri judecătoreşti pe care nu le comentez. Spaţiile de Poliţie din mediul rural nu mai corespund pentru secolul XXI. Nicio secţie nu mai are maşină de scris, am reuşit printr-un program ca toate posturile de poliţie să fie dosate cu caculator, cu imprimantă şi comunicăm foarte bine electronic. Nu mai sunt probleme nici din punct de vedere al numărului de autovehicule, însă avem probleme cu vechimea lor. În 2006, pentru prima dată în România, s-au introdus autoturisme la posturile de Poliţie. Dar vă daţi seama că deja au zece ani vechime. Ele sunt funcţionale, dar se impune, în următoarea perioadă, să înlocuim parcul auto cel puţin în mediul rural.

O altă problemă?

În al treilea rând, am avea nevoie de o legislaţie în care să se întărească autoritatea poliţistului. Şi aici mă refer la uzul de armă, unde avem o legislaţie perimată. Legea creează unele confuzii şi nu se specifică foarte clar când poate fi folosită arma şi când nu. Apoi, sunt necesare schimbări normative. Avem Legea 61/1991, dar, din punctul meu de vedere, este o lege perimată, anacronică şi desuetă. Un exemplu ar fi problema care apare pe litoral cu muzică ambientală, care creează disconfort. Primim sesizarea că la un anumit restaurant sau terasă se aude muzica la maximum. Tu ce poţi să faci, ca poliţist? Pentru că nu poţi să mergi tu cu un sonometru ca să măsori nivelul de zgomot, un astfel de aparat avându-l doar cei de la Mediu. Atunci, îi dai o amendă pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.

Dar mă întreb: într-un club de fiţe, la ce vânzare este acolo, unde se comandă şampanie cu roaba, şi există o cifră fantastică de vânzare, patronul care primeşte într-o noapte cinci amenzi de 500 de lei nu este afectat în niciun fel. Aşa nu se rezolvă problema. Noi spunem că ne-am făcut treaba că i-am dat amenda, dar nu s-a rezolvat nimic. În Grecia, din câte cunosc eu, şi sper să nu mă înşel, în momentul în care Poliţia sesizează problema şi respectivul nu ia măsuri, omul legii are puterea să-i ridice sculele muzicale. Sancţiunea trebuie să şi rezolve problema respectivă. Sunt ţări unde un individ care face scandal în fiecare seară acasă la el la un moment dat merge şi alternativa închisorii contravenţionale. Adică poliţistul trebuie să aibă autoritate mai mare în aplicare legii.

Cum aţi ajuns la conducerea inspectoratului IPJ Constanţa?
Eu sunt împuternicit. Concursul se poate organiza în momentul în care un inspector-şef pleacă din diverse motive şi se numeşte un împuternicit când nu mai este timpul necesar pentru organizarea unui concurs. Chestorul Bogdan Despescu a fost numit, la începutul lunii decembrie 2015, la conducerea IGPR şi nu a mai fost timpul necesar să organizezi un concurs. Împuternicirea poate fi de maximum un an. Şi în aceste 12 luni trebuie demarată procedura pentru un concurs.

Aţi început un doctorat, de ce aţi renunţat la el?
Eu am urmat cursuri doctorale la Universitatea „Liberă Internaţională“ din Chişinău, Moldova, dar am renunţat pentru că, din punctul meu de vedere, o teză de doctorat înseamnă foarte multă muncă, cercetare şi creaţie. Din cauza obligaţiilor personale, nu am avut timpul necesar să fac acest lucru. Sper să reiau această activitate după ce voi ieşi la pensie.

Cum comentaţi existenţa a proximativ 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţării?
Nu am ce să comentez. Partea bună este că ele se înregistrează. Multe sunt cu pericol social mare, dar sunt şi cazuri când unul vine şi îi ia o sacoşă sau i-a furat hainele de pe gard sau i-a dispărut o pungă cu şuruburi. Omul reclamă şi este bine că reclamă. Cunoscând fenomenul infracţional, poţi să faci o schemă a zonelor criminogene, ca să poţi să acţionezi preventiv. Dacă într-un cartier se întâmplă cu repetiţie un anumit fel de infracţiuni, trebuie să adaptezi un dispozitiv de siguranţă publică în zona respectivă.

Care este cel mai vechi autoturism din parcul IPJ Constanţa?
Eu am la comandă un Audi A 4 care este din 2001 şi un Duster din 2014.

Cât câştigă un agent nou angajat la IPJ Constanţa?
Este confidenţial.

Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţie?
Consider că ar putea fi mai bun.

Cine este comisarul-şef Adrian Rapotan

Comisarul-şef Adrian Rapotan (56 ani) este cel care conduce actualmente, prin împuternicire, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa, din decembrie 2015. La cârma instituţiei s-au perindat o pleiadă de şefi, pentru perioade foarte scurte - de regulă, un an şi jumătate. Rapotan este în prima linie a managementului IPJ Constanţa din 2005, asigurând constant funcţia de adjunct de comandant. Anterior, a fost şef la Serviciul de Ordine Publică din IPJ Constanţa. Actualul şef al IPJ Constanţa a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ Bucureşti în anul 1995, Facultatea de Drept din Cadrul Universităţii Bucureşti şi un curs postuniversitar de masterat cu specializarea „Ştiinţe penale“. Comisarul-şef se pregăteşte să iasă la pensie.