Studiul unui român despre poreclele echipelor de fotbal la Mondialul din 2018. „Am găsit lucruri pe care nu le ştiam“

Studiul unui român despre poreclele echipelor de fotbal la Mondialul din 2018. „Am găsit lucruri pe care nu le ştiam“

Imagine din timpul unui meci la Mondialul din 2019. Un jucător brazilian în prim plan  FOTO: Getty Images

Victor Vizauer, un cercetător din Cluj, a scris un articol ştiinţific despre cum vulturii, leii, şoimii verzi şi cultivatorii de cafea au ajuns porecle pentru echipele naţionale de fotbal participante la Campionatul Mondial din 2018.

Ştiri pe aceeaşi temă

Victor Vizauer, un cercetător care studiază onomastica şi habitatul în Transilvania medievală, explică, într-un articol ştiinţific, de unde vin poreclele unor echipe naţionale de fotbal. Materialul se numeşte „Vulturii, leii şi cultivatorii de cafea: poreclele echipelor de fotbal participante la Cupa Mondială din Rusia“ şi va fi publicat în revista Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

De ce porecle

De loc din Sighetu Marmaţiei, Victor locuieşte la Cluj şi lucrează la Institutul de Istorie „George Bariţiu“ al Academiei Române din Cluj. „Istoria mi-a plăcut dintotdeauna. Prin clasa a XI-a mi-am dat seama că mi-ar plăcea să cercetez trecutul“, spune el. Spune despre el că nu e un microbist înfocat şi nu are o echipă preferată, dar că-i place fotbalul.

Roadele muncii sale se văd şi în premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ acordat de Academia Română pentru două volume semnate de mai mulţi istorici, intitulate „Antroponimia în Transilvania medievală. Evaluare statistică, evoluţie, semnificaţii“.

„Mă ocup de problema poreclelor în Evul Mediu, în Transilvania. Acum lucrez la o carte. Sper ca până la finalul anului să o termin“, afirmă Victor (foto mai jos, credit foto: arhivă personală). Găseşte foarte interesantă tema: „E ca o oglindă în trecut, să vezi şi personalitatea oamenilor şi cam ce credeau unii despre alţii tocmai prin acordarea unor porecle. Unele sunt fie legate de meseria omului sau de o funcţie, dar multe sunt peiorative“.

Un alt motiv pentru care a ales să scrie o lucrare pe tema asta a fost şi organizarea, anul trecut, a Mondialul de Fotbal. Are în plan să continue acest material cu un altul despre poreclele jucătorilor mai cunoscuţi, ori poate despre poreclele din campionatele mai mari din Europa.

Prin cercetarea sa, Victor a vrut să arate „ce fel de simboluri, sentimente, dorinţe şi visuri ale fanilor se ascund în spatele unor denumiri aparent fără prea mare semnificaţie“. Ca surse pentru iniţiativa sa a folosit ziare (şi) de sport, bloguri sportive, cărţi şi dicţionare de simboluri pentru a detalia semnificaţia unor vietăţi. În opinia sa, o definiţie a poreclelor ar suna în felul următor: „categoria onomastică ce nu şi-a pierdut deloc vigoarea în transmiterea de valori simbolice, sentimente, afiliaţii, trăsături de caracter, virtuţi şi vicii, origine, ocupaţie şi aşa mai departe“.

Cele 32 de echipe naţionale participante al Mondialul din Rusia şi poreclele lor: 

Anglia - The Three Lions (Cei Trei Lei); Arabia Saudită - Al Sogour Al Akhdar (Şoimii Verzi); Argentina - La Albiceleste (Cei Albi şi Albastru Celest/Alb-celeştii); Australia - The Socceroos; Belgia - Les Diables Rouges (Diavolii Roşii); Brazilia - Seleçao/Seleçao Canarinho (Selecţionata/ Selecţionata Canarilor); Columbia - Los Cafeteros (Cultivatorii de Cafea); Coreea de Sud - Asian Tigers (Tigrii Asiatici); Costa Rica - Los Ticos (denumire dată nativilor din Costa Rica); Croaţia - Vatreni (în limba engleză: The Blazers/The Fiery Ones); Danemarca - Danish Dynamite (Dinamita Daneză); Egipt - The Pharaohs (Faraonii); Elveţia - Rossocrociati (Cruciaţii Roşii); Franţa - Les Bleus (Albaştri/Cei Albaştri); Germania - Die Mannschaft (Echipa); Iran - Shirane Pars (Leii Persiei); Islanda - Strakamir Okkar (Băieţii Noştri); Japonia - Samurai Blue (Albastru Samurai); Maroc - Atlas Lions (Leii din Atlas); Mexic - El Tricolor / El Tri (Tricolorul); Nigeria - The Super Eagles (Super Vulturii); Panama - Marea Roja (Valul Roşu/Mareea Roşie); Peru - Los Incas (Incaşii); Polonia - Polskie Orly (Vulturii Polonezi); Portugalia - Seleccao das Quinas (Selecţionata Scuturilor); Russia - Sbornaya (Echipa); Senegal - Les Lions de la Teranga (Leii din Teranga); Serbia - Orlovi (Vulturii); Spania - La Furia Roja (Furia Roşie); Suedia - Blagult (Cei Albaştri şi Galbeni/Cei Albastru-galbeni); Tunisia - Les Aigles de Chartage (Vulturii din Cartagina); Uruguay - Charruas (numele unui trib de războinici din Uruguay).

Bilete de avion pentru şoimi

Pe toate cele enumerate, Victor le-a clasificat în trei mari grupuri: porecle ce au culorile sau una dintre culorile drapelului naţional ori componente ale stemei (Cei Trei Lei - Anglia, Şoimii Verzi - Arabia Saudită, Diavolii Roşii - Belgia, Tricolorii – Mexic), porecle ce au numele unui animal sau pasăre cu semnificaţie simbolică puternică (Leii Persiei - Iran, Leii din Atlas - Maroc, Super Vulturii - Nigeria, Leii din Teranga - Senegal) şi porecle care fac trimitere la istorie (Faraonii - Egipt, Samuraii Albaştri - Japonia, Incaşii - Peru).

Însă, completează cercetătorul, unele dintre porecle se încadrează la două categorii. „Bineînţeles, se întâlnesc şi porecle care nu au putut fi atribuite niciuneia dintre cele trei categorii de mai sus, acestea având la bază o întâmplare ori un şir de evenimente sau alte motivaţii mai deosebite - virtuţi, realităţi economice, sentimente etc“, adaugă el. Ca exemple în acest sens le dă pe următoarele: Selecţionata (Brazilia), Cultivatorii de Cafea (Columbia), Dinamita Daneză (Danemarca), Echipa (Germania), Băieţii Noştri (Islanda) şi Echipa (Rusia).

„Chiar am găsit lucruri faine pe care nu le ştiam dinainte“, zice el. Aşa a aflat că naţionala Arabiei Saudite e poreclită Şoimii Verzi. Ştia că verdele reprezintă Islamul şi e culoarea preferată a Profetului Mohamed, dar habar n-avea de unde vine porecla. A descoperit că şoimul e pasăre naţională la arabi, iar vânătoarea cu şoimi, sport naţional de tradiţie. „Ca o curiozitate aş adăuga că în Arabia Saudită se poate obţine paşaport pentru şoimi, păsările putând fi transportate cu avionul la fel ca un om, cu loc rezervat şi bilet. În 2017, un prinţ saudit a transportat cu avionul 80 de şoimi“, aminteşte Victor, în lucrarea sa.

O altă poreclă care l-a suprins e cea a naţionalei din Senegal, Leii din Teranga. Pentru senegalezi, fotbalul e mai mult decât un simplu joc, e o şansă – pentru unii, singura, scrie Victor - de a scăpa de sărăcie. „Bineînţeles, nu toţi reuşesc. Totuşi, fotbalul rămâne în sufletul lor aidoma unei religii. Pornind de la această realitate s-a născut şi porecla «Leii din Teranga». În limba naţională a Senegalului, numită Wolof, Teranga are semnificaţia unui loc plăcut, plin de pace, un fel de paradis, iar Leii – echipa naţională de fotbal – sunt cei care protejează acest loc deosebit şi pe toţi locuitorii lui“, explică Victor.

O altă naţie care trăieşte fotbalul la intensitate maximă e Brazilia. Pentru un fotbalist din această ţară, selecţionarea în echipa naţională e considerată o mare onoare. „Şi în timpul lui Pele să fii selecţionat la naţională era ca şi cum te-ar fi atins Dumnezeu cu mâna pe cap“, explică Victor. Pierderea Cupei în 1950, acasă, în faţa Uruguay-ului, i-a făcut pe suporterii brazilieni şi pe o parte dintre oficiali să plece de pe teren înainte de fluierul arbitrului. 

Dacă în 2018, Seleçao/Selecţionata a fost porecla echipei braziliene vehiculată în presă, în 2014, când Mondialul s-a desfăşurat în Brazilia, echipa era numită Canarinho/Micul Canar, iar în 2006 - Seleçao Canarinho/Selecţionata Micilor Canari.

Naţionala Braziliei, notează cercetătorul, „a fost formată întotdeauna din 11 virtuoşi, 11 artişti ai balonului. (...) şi să nu uităm de virtuozitatea canarilor în ce priveşte cântatul, virtuozitate pe care jucătorii brazilienii o manifestau cu mingea pe teren”. Verdele şi galbenul de pe culorile steagului se regăsesc şi în echipamentul sportivilor, dar şi în penajul canarilor.

 

Mai puteţi citi:

EXCLUSIV Cel mai vechi derby local din ţară, analizat pe toate feţele de un student: „U Cluj şi CFR Cluj nu sunt un câmp de bătălie româno-maghiar“

Studentul Dacian Păşcuţă şi-a ales ca temă de licenţă un subiect ieşit din tipare: a vrut să vadă ce tip de rivalitate există între U Cluj şi CFR Cluj şi ce rol joacă PR-ul în această ecuaţie. Mâine, 15 septembrie, de la 21.30, cele două echipe se vor reîntâlni pe gazon, la Cluj-Napoca, de această dată pe stadionul Cluj Arena.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările