Secretul vieţii lungi şi fericite. Ce spune cel mai longeviv studiu din lume despre viaţa adulţilor, făcut la Harvard
0Directorul studiului Harvard al Dezvoltării Adulţilor, psihiatrul şi profesorul Robert Waldinger, a vorbit la o conferinţă TEDx din noiembrie 2015, în SUA, despre ce ne menţine fericiţi şi sănătoşi pe măsură ce îmbătrânim. Banii şi faima, veţi spune, însă studiul american, desfăşurat pe aproape opt decenii şi care implică 724 de bărbaţi, arată cu totul altceva.
„Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi“, aşa se termină mai toate poveştile pe care ni le spuneau bunicii sau părinţii. Însă expresia de mai sus este şi una din concluziile unui studiu început de cei de la Harvard prin anii 30. Ei au încercat să răspundă la întrebările „Ce ne menţine fericiţi şi sănătoşi pe măsură ce îmbătrânim?/Dacă ar fi să investiţi în cea mai bună versiune a voastră, în ce v-aţi pune timpul şi energia?“.
Robert Waldinger, psiholog clinician, psihiatru şi profesor la Harvard, a vorbit la o conferinţă TEDx din noiembrie 2015, în State, despre probabil cel mai longeviv studiu făcut despre viaţa adulţilor, despre ce-i face pe oameni să fie fericiţi şi sănătoşi şi la bătrâneţe. Waldinger, în calitatea sa de al patrulea director al studiului Harvard al Dezvoltării Adulţilor, le-a vorbit celor din sală despre cât de rare sunt astfel de studii, dar şi despre concluziile la care au ajuns cercetătorii. Despre unele concluzii se ştia deja, deşi nu erau validate ştiinţific până atunci.
Ce ne face fericiţi? Un sondaj făcut recent în State printre persoanele cu vârste între 25 şi 35 de ani a arătat că peste 80% dintre chestionaţi au spus că banii, iar peste 50% - faima.
„Majoritatea lucrurilor pe care le ştim despre viaţă le aflăm cerându-le oamenilor să-şi amintească trecutul şi ştim bine că trecutul nu se vede clar deloc. Uităm adesea ce ni se întâmplă pe parcursul vieţii şi uneori memoria e de-a dreptul creativă. Dar ce-ar fi dacă am putea vedea vieţi întregi desfăşurându-se de-a lungul timpului? Dacă am putea studia oameni de la vremea adolescenţei până la bătrâneţe să vedem ce îi menţine fericiţi şi sănătoşi? Noi (n. r. cei de la Harvard) am făcut asta“, astfel îşi începe Robert Waldinger discursul său de la TEDx.
Cel mai lung studiu despre fericire
Studiul a început în 1938 cu 724 de bărbaţi împărţiţi în două grupe: din prima făceau parte studenţi la Harvard în anul II care au absolvit în timpul războiului (majoritatea luptând pe front), iar din a doua – băieţi din cartierele sărace din Boston, aleşi special pentru că făceau parte din familiile cele mai dezavantajate şi problematice.
Azi, din cei 724 mai trăiesc 60, iar aceştia încă participă la studiu deşi majoritatea au peste 90 de ani. Cercetătorii de la Harvard s-au apucat acum să studieze şi copiii celor intraţi în studiu, peste 2.000 la număr.
Când a început studiul, toţi băieţii – aveau 19 ani - au fost intervievaţi şi examinaţi medical. Cercetătorii au mers acasă la adolescenţi şi le-au intervievat părinţii. După ce au devenit adulţi, unii au urcat sus de tot pe scara socială - s-au făcut muncitori în fabrică, avocaţi, zidari, doctori, unul a ajuns chiar preşedintele SUA -, în schimb, alţii au devenit alcoolici, schizofrenici.
Studiul a fost unul complex. Presupunea nu doar completarea unor chestionare lungi o dată la 2 ani, ci şi interviuri acasă, obţinerea fişelor medicale, scanarea creierelor acestora, discuţii cu copiii lor, filmuleţe cu ei discutând cu soţiile despre cele mai mari griji. În urmă cu un deceniu au inclus şi soţiile lor în studiu.
„De ce tot vreţi să mă întrebaţi? Viaţa mea nu e atât de interesantă! - a spus unul dintre bărbaţii implicaţi în studiu – Cei de la Harvard nu pun niciodată întrebarea asta“, afirma Waldinger zâmbind.
Efectele nebănuite ale relaţiilor asupra creierului şi memoriei
În urma celor 75 de ani, concluziile studiului – care continuă – sunt cât se poate de clare: nu vorbesc despre bani, celebritate sau muncă pe brânci.
„Cel mai clar mesaj al acestui studiu, lung de 75 de ani, este acesta: relaţiile bune ne menţin mai fericiţi şi mai sănătoşi. Punct“, afirmă directorul studiului.
Trei lecţii se desprind din această concluzie foarte generală: legăturile sociale fac bine şi singurătatea ucide, nu numărul de prieteni contează şi nu faptul că eşti sau nu într-o relaţie stabilă, ci calitatea relaţiilor tale apropiate, respectiv relaţiile bune protejează nu doar corpul, ci şi creierul, şi memoria pe termen lung.
Relaţiile sociale apropiate de calitate prelungesc viaţa, păstrează buna dispoziţie chiar şi în zilele când durerile fizice (ale bolilor bătrâneţii) sunt mari. În schimb, experienţa singurătăţii e de-a dreptul toxică: sănătatea decade la mijlocul vieţii, capacitatea creierului scade mai repede decât la cei cu relaţii sociale fericite, iar durata de viaţă e mai scurtă.
Predicţii
Studiul demonstrează şi că se pot face unele predicţii, documentate ştiinţific. „Urmărindu-i până la 80 de ani, am vrut să ne întoarcem la mijlocul vieţii lor şi să prezicem care dintre ei va ajunge un octogenar fericit şi care nu“, spune Waldinger. Nivelul de mulţumire din relaţiile pe care aceştia le aveau cu ceilalţi, nu colesterolul, a arătat că oamenii cei mai mulţumiţi de relaţiile lor la 50 de ani aveau să devină octogenari mai sănătoşi.
„Relaţiile bune nu trebuie să fie mereu bune. Unele cupluri octogenare se pot ciondăni tot timpul, dar simt că se pot baza unul pe celălalt la greu. Acele certuri nu le afectează memoria“, completează psihiatrul. În plus, cei mai fericiţi, se mai precizează în studiu, au fost cei care „s-au străduit activ să înlocuiască colegii de serviciu cu noi parteneri de distracţie“.
Adevăruri de când lumea
„Relaţiile bune şi sănătoase sunt bune pentru sănătatea şi bunăstarea noastră e înţeleptciune veche de când lumea. Atunci de ce e aşa de greu de înţeles şi atât de uşor de ignorat? Ei, suntem oameni“, răspunde Robert Waldinger în video.
Filmul integral, ted.com (care este şi sursa video):
Mai puteţi citi:
Jack Canfield (71 de ani), speakerul motivaţional ale cărui cărţi inspiră oameni de pe toate continentele, a ţinut, pentru prima dată în România, un seminar în care i-a învăţat pe antreprenorii veniţi la Cluj regulile de bază ale succesului.
Peter Sealey, un renumit specialist în marketing şi branding, căruia i se atribuie succesul renumitei campanii „Always Coca-Cola“, a făcut o scurtă vizită la Cluj, unde le-a vorbit liceeniilor de la o şcoală internaţională despre ce înseamnă un brand. Întrebat de reporterul „Adevărul“ cum ar arăta brandul de ţară al României dacă i s-ar cere să-l facă, Sealey a spus că s-ar folosi de imaginea lui Dracula şi de frumuseţea pitorească a Sighişoarei.
Se încarcă comentariile...
