Rusia va pierde războiul economic cu restul lumii: „La nivelul UE n-am văzut aşa ceva”
0
Profesor universitar şi cercetător în macroeconomie şi economie circulară la UBB Cluj, Flavius Rovinaru explică la ce deznodământ ar trebui să ne aşteptăm în războiul economic dintre Rusia şi ţările UE şi SUA, dar şi care sunt semnele recesiunii în România şi cum pot fi limitate efectele
Războiul economic dintre Rusia şi ţările Uniunii Europene s-a înteţit odată cu anunţul privind introducerea unor noi sancţiuni împotriva ţării care a invadat Ucraina. E un război cu pierderi grele de ambele părţi, dar cu un deznodământ previzibil, crede Flavius Rovinaru. „Trebuie să vă uitaţi şi la ceea ce înseamnă economia Rusiei la scară globală. O economie de dimensiunile Rusiei din punct de vedere geografic, din punct de vedere al populaţiei, cu un PIB mai mic de trei ori decât cel al Italiei, pune în evidenţă şi anumite carenţe pe care le au ruşii în zona asta de producţie industrială”, subliniază din start profesorul.
Chiar dacă Rusia a reuşit, deocamdată, să-şi menţină moneda naţională şi să evite prăpastia, există suficiente semne că economia ţării se află pe o pantă descendentă. Iar blocada, sancţiunile impuse de SUA şi Europa vor accentua şi mai mult aceste probleme, spune Rovinaru.
„Un simplu exemplu care pune în evidenţă realitatea economică din Rusia e din industria auto. Practic, Rusia a renunţat la a produce automobile la toate acele norme occidentale, nu îi interesează dacă maşinile sunt non-euro sau euro 5, euro 6. Ei s-au întors în urmă cu 20 şi ceva de ani şi au spus, după modelul operaţiunii speciale din Ucraina, că este o decizie pe care o iau pentru o perioadă limitată. Şi pe industria auto se văd aceste efecte ale ruperii legăturilor comerciale cu Uniunea Europeană. Gândiţi-vă: dacă în industrie te întorci la nişte standarde pe care le-ai avut în urmă cu două decenii tocmai pe seama acestui conflict cu ţări care ţi-au fost partenere până la momentul respectiv, îmi vine greu să cred că Rusia va ajunge să câştige acest război”, explică profesorul.
S-a prăbuşit consumul în Rusia
Chiar dacă şi Uniunea Europeană se confruntă cu probleme, nu există termen de comparaţie, spune expertul. „S-a văzut ce s-a întâmplat când s-au retras multinaţionalele din Rusia, în ideea în care consumul a înregistrat o cădere bruscă, iar tot ceea ce însemna acoperirea necesarului de consum pe piaţa internă a Rusiei s-a făcut din ce în ce mai greu. Ori la nivelul UE nu am asistat la aşa ceva”, punctează Rovinaru. În opinia sa, nici relaţiile privilegiate ale Rusiei cu China nu vor schimba prea mult situaţia.
Asta nu înseamnă că ţările Uniunii Europene, inclusiv România, nu se vor confrunta cu unele probleme. Recesiunea este foarte probabilă, iar o renunţare bruscă la gazele din Rusia ar risca să provoace o adevărată criză din Germania şi până în estul Europei. Situaţia ar fi una extrem de delicată, însă nu fără ieşire. Europa ar putea remedia totul prin găsirea unor surse alternative de unde să fie livrate gazele, crede profesorul, numai că acest lucru implică anumite costuri şi un interval de timp.
Nici Europa, şi nici România nu scapă de recesiune
Însă indiferent dacă Europa va continua sau nu cu gazul rusesc, există deja numeroase indicii că va urma o recesiune. Iar România nu va fi ocolită, atenţionează Flavius Rovinaru. „După toate semnalele pe care le avem e foarte posibil să întrăm într-o zonă de recesiune, tehnic discutând. Eu aştept să văd datele pe care INS o să le publice în luna mai în legătură cu evoluţiile PIB-ului. Pentru că, deocamdată, nu ne putem pronunţa 100% în legătură cu ceea ce o să ne rezerve următorul interval. Recesiunea tehnică presupune faptul că PIB-ul scade în două trimestre consecutive, noi deja avem o scădere a PIB-ului pe finalul anului trecut. Să vedem ce se va întâmpla cu PIB-ul de pe primul trimestru al acestui an”, adaugă Rovinaru.
El a explicat şi care sunt semnalele că ne îndreptăm spre recesiune. O recesiune care, spune el, nu înseamnă neapărat criză economică. „Nu prea arată bine nimic. Dacă vă uitaţi la rata inflaţiei, de exemplu, avem inflaţie cu două cifre. Dacă vă uitaţi la ceea ce înseamnă creşterea preţurilor producţiei industriale, cu 7%. Apropo de războiul din Ucraina şi, de ceea, ce trăim la momentul actual, de perioada asta de incertitudine, dacă vă uitaţi la mutarea preferinţei românilor de la depozitele în moneda naţională către monedele străine care au un grad mai mare de siguranţă, nimic nu arată bine. Recent, chiar BNR atrăgea atenţia asupra acestor aspecte”, arată economistul.
Flavius Rovinaru nu îi dă şanse Rusiei în războiul economic cu restul lumii. FOTO Arhivă personală
Şi chiar dacă situaţia României nu este deloc singulară în estul Europei, Flavius Rovinaru spune că e greşit să se dea vina exclusiv pe problemele cauzate de acest context dificil. „Noi, în general, acuzăm pieţele internaţionale în legătură cu tot ce se întâmplă în România. Pe undeva şi aceste influenţe care sunt induse pe pieţele internaţionale din pricina războiului şi-au pus amprenta asupra evoluţiei preţurilor şi la energie în România şi la produsele de larg consum. Dar în egală măsură şi fenomenul inflaţionist nu face altceva decât să accentueze această creştere a preţurilor. Avem această inflaţie cu două cifre, a sărit de 10. Clar că şi puterea de cumpărare a consumatorului scade şi atunci automat noi resimţim la modul direct şi negativ această modificare. Şi nu cred ca până la sfârşitul anului să asistăm la o îmbunătăţire a situaţiei”, mai atenţionează el.
Ce avem de făcut
România are o serie de probleme interne, specifice, care ar trebui corectate. Pentru asta e nevoie de măsuri ferme. Trei dintre acestea sunt creşterea investiţiilor în economie, crearea de noi locuri de muncă şi reducerea deficitului bugetar. Ultima e poate şi mai greu de pus în practică în acest moment. Nu în ultimul rând, România trebuie să profite de banii europeni.
„Creşterile economice pe care le-am avut în România au provenit în mare parte din consum. Dacă am fi fost într-o paradigmă diferită de cea în care suntem şi anume cea a războiului care se suprapune peste problemele pe care de la sfârşitul anului trecut se pare că le avem din punct de vedere macro-economic, probabil că una dintre soluţii ar fi fost creşterea productivităţii angajaţilor, o creştere a investiţiilor, crearea de noi locuri de muncă.
În contextul actual sigur că lucrurile se nuanţează şi eu cred că este fundamental necesar ca în momentul actual să avem o politică monetară care din punctul asta de vedere să fie cât se poate de riguroasă. Iar aici rolul îi revine BNR, care acţionează în zona ratelor dobânzilor de pe piaţă, vedeţi evoluţiile din perspectiva ROBOR. Avem nevoie de această politică monetară de rigoare, avem nevoie de o scădere a deficitului bugetar. Dar iarăşi e foarte complicat să scădem deficitul bugetar când noi am fost în mare măsură dependenţi pe zona de creştere economică de consum”, conchide Rovinaru.
Miercuri, 4 mai, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, Uniunea Europeană va exclude cea mai mare bancă rusească din SWIFT, va interzice complet importurile de petrol din Rusia şi va interzice trei mari posturi ruseşti de radio şi televiziune pe frecvenţetele şi posturile din Europa.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Capcana pe care Vladimir Putin ar pregăti-o Ucrainei. Pacea rusă, „mărul otrăvit” pentru ucraineni
Se încarcă comentariile...
