Românul decorat de preşedintele Franţei pentru lupta anti-COVID: „Fără noi ar fi fost dramatic”

Românul decorat de preşedintele Franţei pentru lupta anti-COVID: „Fără noi ar fi fost dramatic”

Radu Lupescu este medic anestezist la una dintre cele mai mari clinici private din Strasbourg. FOTO: Arhivă personală

Radu Lupescu, preşedintele comunităţii de medici a clinicii Rhéna din Strasbourg, a fost premiat de statul francez pentru eforturile sale în lupta împotriva COVID-19. Medicul anestezist a înţeles mai repede decât autorităţile amploarea pandemiei care urma să lovească Franţa şi a pregătit temeinic clinica pentru a primi pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2.

Ştiri pe aceeaşi temă

Medicul anestezist Radu Lupescu (50 de ani), preşedintele comunităţii de medici din clinica privată Rhéna, din Strasbourg, a primit o importantă distincţie a statului francez - Ordinul Naţional al Meritului - pentru eforturile sale în lupta împotriva coronavirusului. Decretul semnat de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost publicat pe 31 decembrie 2020, iar ceremonia urmează să fie organizată în cursul lunii ianuarie.  

În calitate de reprezentant al medicilor pe lângă conducerea clinicii, Lupescu a făcut parte din celula de criză care a gestionat pandemia. Românul, de specialitate medic anestezist, a înţeles mai repede decât autorităţile franceze că un val de infecţii cu COVID-19 va lovi regiunea Alsacia şi toate clinicile disponibile, inclusiv cele private, vor fi nevoite să contribuie la lupta împotriva virusului.
 
Văzând situaţia din China şi apoi pe cea din Italia, Lupescu a demarat o operaţiune fără precedent de pregătire: s-a asigurat de aprovizionarea cu echipament medical, măştile au fost puse sub cheie, s-au conceput circuite de siguranţă, au fost concepute proceduri de intervenţie. Toate acestea în condiţiile în care clinica unde lucrează este privată şi nu are o secţie de ATI în mod normal.


„Am anticipat ce va fi şi ne-am pregătit de foarte devreme”

„M-am implicat foarte mult în pregătirea, gestiunea pandemiei şi am vrut de la început să putem deschide un spital COVID-19 la noi. Ne-am bătut un pic pentru asta, la început, când lucrurile nu erau foarte clare, nu se ştia foarte clar ce spitale vor face parte din dispozitivul anti-COVID”, povesteşte Lupescu.
 
Autorităţile medicale franceze nu se aşteptau la un val aşa de mare de infectări, prevăzând iniţial doar Spitalul universitar drept spital COVID. „Noi am anticipat ce va fi şi ne-am pregătit foarte devreme. La sfârşitul lunii ianuarie, începutul lui februarie (n. red. - 2020) am început să securizăm circuitele de aprovizionare, ca să fim siguri că vom avea ceea ce ne trebuie. Asta ne-a permis ca atunci când s-a declanşat planul alb să fim pregătiţi de deschiderea spitalului. A trebuit doar să convingem autorităţile sanitare şi conducerea spitalului universitar că vom fi în stare să deschidem o secţie de reanimare, în condiţiile noi nu avem în mod obişnuit o astfel de secţie”, a explicat medicul. 
 
Lupescu a anticipat că lucrurile se vor complica şi în Franţa, analizând experienţa italiană şi ceea ce se întâmplase în China: „Citind ce se întâmplă în Italia, am văzut că începe să fie foarte complicat şi la ei. La noi, în sudul Alsaciei a apărut un cluster gigantic din cauza unei reuniuni a bisericii evangheliste. Au fost acolo mii de persoane, inclusiv din Italia. S-au infectat unii pe alţii acolo timp de o săptămână. Au început să apară aceşti pacienţi acolo şi am intrat în contact cu medicii reanimatori de acolo, care mi-au spus că treaba e foarte complicată şi, practic, toate planurile pe care le fac sunt depăşite în 24 de ore”.
 
Medicul spune că situaţia din Alsacia i-a determinat să pună sub cheie măştile, să raţionalizeze utilizarea măştilor, a gelului hidroalcoolic. „A fost o luptă permanentă. Nu pot să spun că am avut totul îndeajuns, dar am raţionalizat totul astfel încât să nu fie persoane din prima linie în pericol de a se infecta”, a spus Lupescu.
 
 

„Fără participarea noastră ar fi fost dramatic”
 

Astfel, clinica Rhena a oferit 24 de paturi de reanimare; „Noi am convins pe toată lumea că trebuie să intrăm în dispozitivul anti-COVID şi am dus cu noi şi celelalte clinici private din Strasbourg, astfel fiind puse la dispoziţie 40 de paturi ATI  suplimentare”.
 
Intuiţia lui Lupescu s-a adeverit: în toiul pandemiei, la sfârşitul lunii martie, dimineaţa, în toată regiunea, erau disponibile doar 5 paturi ATI. Ce s-ar fi întâmplat fără cele 40 de paturi suplimentare puse la dispoziţie de clinicile private? „Fără participarea noastră ar fi fost dramatic, ar fi fost oameni care nu ar fi putut fi trataţi, deci numărul de morţi ar fi fost mai mare. Bineînţeles că asta a fost remarcat de Agenţia de sănătate şi de către Prefectură, care ne-a susţinut demersul”, explică el.
 
Medicul a ami spus că, activând într-o clinică nouă, au putut face modificări tehnice: „Am putut pune tot serviciul de reanimare sub presiune negativă şi saloanele unde sunt pacienţi, sub presiune şi mai negativă ca să evităm să iasă virusul”


„Am reuşit să salvăm marea majoritate a pacienţilor”

 
Bilanţul „războiului” pentru clinica lui Lupescu a fost onorant: rata de mortalitate a fost de 15%, similară cu cea din spitalele care au în mod normal secţii ATI. „Din 800 de pacienţi, 43 au ajuns pe ATI şi am reuşit să salvăm pe marea majoritate dintre ei”, spune medicul anestezist.
 
Reuşita medicilor coordonaţi de Lupescu este cu atât mai mare cu cât în Franţa au fost spitale cu rate de mortalitate de 25-30%.
 
„Secretul” acestui succes a fost faptul că pregătirile s-au făcut din timp şi au fost foarte bine organizate: „Când planul alb a fost activat în regiune, am fost rugaţi să redactăm un plan de desfăşurare; două ore mai târziu, planul era deja scris: ce facem, care este circuitul pacienţilor Covid, care sunt aparatele pe care le avem. Într-o vineri, am fost anunţaţi, iar până luni, noi am fost gata să primim primii pacienţi”, detaliază românul.
 
În weekend, au fost transferate aparatele pe secţia amenajată pentru COVID, au fost oprite toate operaţiile neurgente şi clinica a fost pregătită. „O zi sau două a durat până au fost convinse toate autorităţile că suntem pregătiţi, iar marţi sau miercuri, am primit primii trei pacienţi la reanimare şi am crescut progresiv numărul de pacienţi.” Totul s-a făcut progresiv astfel încât personalul medical să-şi însuşească foarte bine noul mod de lucru cu scopul de „a nu avea pierderi de vieţi omeneşti din cauza necunoaşterii aparatelor sau a procedurilor. Acest lucru a fost remarcat de autorităţile medicale”.
 
În acest context, medicul român Radu Lupescu a fost propus să fie distins cu „Ordinului Naţional al Meritului” de către autorităţile medicale locale şi regionale, cu care a lucrat îndeaproape la gestionarea pandemiei.
 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările