Poveste din oraşul IT-ului. „Clujul are nevoie de propriul său brand. Deşi dă bine să ne asociem cu Silicon Valley, cred că tocmai asta ne limitează“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imaginea care ilustrează un reportaj din Paris Match despre Cluj   FOTO: Paris Match
Imaginea care ilustrează un reportaj din Paris Match despre Cluj   FOTO: Paris Match

Mihai Nadăş este unul dintre tinerii IT-işti ai Clujului care ştie că prin ambiţie, multă muncă şi reinventare ajungi acolo unde îţi doreşti. Şi demonstrează asta prin faptul că acum conduce compania care l-a angajat ca şi junior developer (n. r. programator) în urmă cu zece ani.

Are 28 de ani şi ocupă funcţia de Managing Director al unei companii clujene de IT, conduce o afacere de milioane de euro, zeci de proiecte cu clienţi din Europa şi SUA şi o echipă formată din peste 100 de profesionişti IT.

„Vreau să nu uit că, oricâtă experienţă acumulez, nu va exista un moment în care să pot spune că e suficient, că ştiu totul“, mărturiseşte Mihai Nadăş (foto în dreapta, credit foto: Claudiu Cheţan). 

mihai nadas

În lumea IT-ului, povestea sa este una inspiraţională: în mai puţin de 10 ani a trecut de la junior developer (n. r. programator), la director tehnic - Chief Technology Officer - care e funcţia cea mai mare într-o companie de IT pe partea tehnică, la director de bussines - Business Unit Director, iar apoi Managing Director al companiei care l-a angajat cu 10 ani în urmă.

Povestea lui a început în 2005 când a venit la facultate, povesteşte Mihai într-un interviu pentru „Adevărul“.

De ce IT?

Hmm, norocul meu, hai să îi spunem aşa, a făcut ca în clasa a IV-a să primesc un calculator de la părinţii mei. Era prin ’96, nu erau multe calculatoare şi mă bucur că părinţii mei au fost inspiraţi să îmi iau unul. La început l-am folosit strict pentru a mă juca, apoi am descoperit că pot face mai mult. Eram în clasa a VI-a, cred, şi împreună cu un coleg am găsit ceva documentaţii de la tatăl său care te ajutau sa faci ceva programare - nu în adevăratul sens al cuvântului, că rezolvau numai nişte probleme, dar aşa am început. Am luat în serios materia Informatică şi în scoală aveam note bune şi, din cauză ca mă atrăgea subiectul, mă pregăteam suplimentar pe noile tehnologii pentru că în şcoală făceam Pascal şi fundamente algoritmice, nu programare şi creare de siteuri web. Primele documentaţii legate de programare de siteuri le-am găsit pe un CD pe care l-am primit cu o revista Chip şi de acolo am învăţat. 
Nu am avut niciun dubiu că îmi doream să mă fac programator şi să am responsabilităţi manageriale - din fericire, le-am experimentat pe ambele. Apoi, odată ajuns la Cluj, la facultate, am decis împreună cu trei colegi să participăm la Imagine Cup în 2005 - o celebră competiţie internaţională organizată de Microsoft - unde am câştigat faza naţională, ceea ce ne-a permis accesul în faza regională reprezentând România. O iniţiativă pe care am repetat-o în 2007 şi atunci am ajuns în finala mondială din Coreea de Sud.

Care credeţi că au fost atuurile dumneavoastră?

Cred că am completat pasiunea legată de tehnologie, programare, cu cea legată de, hai să spunem, o parte mai puţin inginerească. Mi-a plăcut şi continua să îmi placă să prezint, să vorbesc în faţa unei audienţelor, să realizez prezentări care să ajungă la public şi să îl convingă.

Când aţi început să lucrezi în IT?

M-am angajat încă din primul an - am fost sunaţi cu toţii - echipa de la Imagine Cup - de o companie, care atunci se numea Nethrom (acum Yonder), probabil impresionaţi de realizarea noastră. Părea interesant, aşa că ne-am angajat. Am parcurs apoi toate etapele de carieră tradiţionale - de la junior la team lead. Am avut şi experienţa antreprenoriatului împreună cu prietenii mei, am creat o aplicaţie, am vândut-o, iar apoi ne-am angajat din nou la aceeaşi firmă. A fost interesant. Câţiva ani mai târziu, în 2011 am fost promovat ca CTO.

În general, am avut experienţa de a fi cel mai tânăr în grupul meu la momentul respectiv - cel mai tânăr programator din companie, Team Lead, CTO, apoi cel mai tânăr Business Unit Director, apoi Managing Director.

Aţi avut momente de ezitare? Că ar fi o responsabilitatea prea mare?

Nu, asta este interesant, că nu. Sunt de felul meu competitiv, în business, ca şi în sport, competiţia este benefică. Cu tine însuţi, dar şi cu ceilalţi. Când am preluat Business Unitul afacerea nu stătea aşa bine - puteam alege să refuz. Am ales însă să fiu optimist: am construit o echipa şi împreună am reuşit.

mihai nadas

Mihai Nadăş, managing partener la Yonder FOTO: în dreapta, Claudiu Cheţan

De ce consideraţi IT-ul un domeniu atractiv?

E atractiv pentru că vine cu soluţii. Dacă ne uităm la Europa şi America de Nord vorbim de un trend demografic în scădere, cerinţele pentru servicii şi produse vor continuă, însă, să crească. Pe fondul unei scăderi a populaţiei, forţă de muncă va fi mai redusă şi deci mai scumpă, ceea ce va creşte nevoia pentru automatizare. Sunt companii care investesc serios în inteligenţă artificială, realitatea augmentată (n. r este o tehnologie care introduce elemente 3D în timp real, suprapuse peste imagini din mediul înconjurător) şi robotică pentru a veni cu soluţii la această nevoie.

Google, de pildă, vede un viitor unde maşinile se vor conduce singure ceea ce va permite şoferilor de azi să petreacă timp productiv la volan sau să elibereze întregi clase profesionale - cum ar fi taximetriştii sau şoferii profesionişti - care să fie orientate alte domenii; un impact asemănător cu introducerea automatizării în agricultură.

Cum vă motivaţi programatorii? Cum le stimulaţi creativitatea ca produsul final să fie cel dorit?

Oamenii sunt motivaţi când le sunt adresate interese personale – fie ele legate de menirea, de pasiunea lor sau de beneficii şi compensaţii. Ne asigurăm că suntem în dialog constant cu colegii noştri, că le înţelegem dorinţele şi că strategia companiei este aliniată cu interesele echipei.

Ce îi lipseşte Clujului că să fie un mic Silicon Valley în această parte de lume? sau ar trebui să-şi găsească propriul brand?

Bună întrebare. Mă aşteptăm la ea, pare un topic la zi. Cred că cel mai simplu ar fi să spunem că îi lipsesc nişte ochelari - ochelari cu care putem vedea nevoile celor din jur. Dacă ar fi să îl citez pe fondatorul Y Combinator, Paul Graham, un jucător important în Silicon Valley, el spunea: „Make something people want... There’s nothing more valuable than an unmet need that is just becoming fixable. If you find something broken that you can fix for a lot of people, you’ve found a gold mine”/„Creează ceva ce oamenii vor ... Nu e nimic mai valoros decât o nevoie încă neadresată care tocmai devine rezolvabilă. Dacă identifici o problemă pe care o poţi rezolva pentru mulţi oameni, ai găsit o mină de aur".

Noi nu vedem încă nevoile din jur, motiv pentru care încă acceptăm să fim plătiţi pentru a adresa nevoi pe care le văd alţii, prin outsourcing. Ce găsim astăzi în Cluj are puţin elemente comune cu Silicon Valley. Când spui Silicon Valley te gândeşti la lucruri de calibrul celor care se întâmplă acolo: companii cu finanţări complet ieşite de sub abilităţile sistemului financiar de aici, un apetit pentru risc şi toleranţă la eşec. Imaginaţia, creativitatea, pasiunea pentru a rezolva probleme şi toleranţă la eşec sunt atributele esenţiale care descriu, din punctul meu de vedere, o cultură bazată pe inovaţie cum este cea pe care eu am observat-o personal în Silicon Valley.

Clujul e o comunitate cu potenţial şi în continuă dezvoltare, dar nu e Silicon Valey. Ce găsim astăzi în Cluj e o comunitate, o industrie locală dinamică bazată preponderent pe outsourcing (n. r. servicii care se vând pentru extern) şi, cu siguranţă, are caracteristici foarte atractive de care ar trebui să fim mândri, dar analogia este imperfectă.

În Cluj, dar nu numai, nu putem vorbi încă de o cultură inovatoare, deoarece în cele mai multe cazuri ne rezumăm la o imitare simplă. Poate că ar trebui să mizăm pe un brand de bazat pe abilitatea de a ne re-inventa. Silicon Valley nu a trecut printr-o etapă precum cea cu care se confruntă Clujul. Noi o facem - tranzităm de la A la B, lăsând în urmă outsourcingul de tip lohn şi migrăm spre afaceri bazate pe valoare adăugată şi proprietate intelectuală.

Clujul are nevoie de propriul său brand şi, deşi ştiu că dă bine să ne asociem cu Sillicon Valley, cred că tocmai asta ne limitează abilitatea de a ne găsi propriul drum.

Despre Yonder

Yonder este o companie clujeană de IT cu o experienţă de 20 de ani în dezvoltarea de software. A creat aplicaţii pentru sectorul medical, farmaceutic, bancar şi administrativ din Olanda. Este parte grupul Total SpecificSolutions (TSS), un grup olandez de companii de software care oferă soluţii specifice pentru circa 500 de companii, guverne naţionale şi locale şi care a fost nominalizat de Truffle 100 pe locul 47 în Top 100 european pentru cele mai bune produse software. TSS are reprezentanţe în Olanda, Belgia, România sau Spania, peste 1.800 de angajaţi şi generează o cifră de afaceri anuală de peste 200 de milioane de euro. 

Mai puteţi citi:

Lecţie de la Cluj, Silicon Valley al Europei, despre cum îţi reinventezi afacerea prin cooperative de modă nouă - secretul cluster

Microsoft importă "creiere" din Cluj 

FOTO Lumea lui Knotch. Povestea unei românce din Silicon Valley care a creat o nouă reţea socială

Ex-premierul Moldovei:  „Silicon Valley este locul în care se întâlnesc ideile cu capitalul, nu se produce nimic. Clujul  va fi un loc în care se vor produce idei“

Ponturi din Silicon Valley pentru afaceri la Cluj

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite