Mihai Netea, unul dintre cei mai renumiţi imunologi români: „Până apare vaccinul specific contra SARS-CoV-2, am putea folosi acest vaccin cu BCG“

Mihai Netea, unul dintre cei mai renumiţi imunologi români: „Până apare vaccinul specific contra SARS-CoV-2, am putea folosi acest vaccin cu BCG“

Cercetătorul Mihai Netea  este specialist în boli infecţioase şi cercetător în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen din Olanda.

Cercetătorul Mihai Netea şi o echipă de specialişti olandezi investighează în ce măsură vaccinarea cu BCG (Bacil Calmette-Guerin), popular cunoscut ca vaccinul anti-tuberculoză, ne poate proteja de COVID-19.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetătorul Mihai Netea şi o echipă de specialişti olandezi investighează, de circa 10 ani, dacă există vreo legătură între vaccinarea cu BCG (Bacil Calmette-Guerin), popular cunoscut ca vaccinul anti-tuberculoză, şi felul în care organismul uman reacţionează la alte infecţii respiratorii. Românul este specialist în boli infecţioase şi cercetător în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen din Olanda. 
 
Cercetătorii olandezi şi-au adaptat, din momentul apariţiei noului virus Sars-Cov-2, metodologia de cercetare pentru a testa în ce măsură vaccinarea BCG (n.r. - Bacillus Calmette–Guérin, vaccin folosit împotriva virusului care provoacă tuberculoza) ar putea să ofere un anumit grad de protecţie pacienţilor în contractarea bolii Covid-19. 
 
În acest moment, ipoteza este testată în Olanda, unde sunt implicaţi circa 1.500 de voluntari, da şi în alte ţări din lume. Mihai Netea a acordat un interviu publicaţiei PressOne, în care a vorbit pe larg despre stadiul cercetării. 
 

Ipoteza: „Vaccinând pe cineva cu BCG, el poate fi protejat împotriva infecţiei cu coronavirus”

 
„Pe baza studiilor epidemiologice, care au arătat că o vaccinare cu BCG poate să protejeze împotriva infecţiilor respiratorii, scade incidenţa infecţiilor respiratorii într-o populaţie vaccinată între 30-70%. 
Depinde de studiu, că au arătat diferite cifre. Mă rog. Deci, încă o dată, ipoteza e aşa: vaccinând pe cineva cu BCG, el poate fi protejat împotriva infecţiei cu coronavirus. 
 
După aceea, care sunt faptele? Ipoteza e studiată în studii clinice randomizate în care avem o cohortă mare de indivizi – noi avem acum un studiu mare care a pornit iniţial cu 1.000 de oameni, dar a fost foarte mult entuziasm, toată lumea vrea să participe, deci am crescut numărul la 1.500 – în care jumătate din oameni primesc BCG, jumătate primesc placebo şi urmărim dacă cei cu BCG sunt protejaţi.
 
Dacă constatăm asta, şi ceilalţi primesc BCG, astfel toată lumea care a participat la studiu să aibă acest avantaj. 
 
Studiile acestea – unul la noi, unul în Grecia, unul în Australia şi sunt încă vreo 10 ţări unde vor şi şi ele să fie iniţiate astfel de studii clinice – se fac şi vor da răspunsul dacă ajută sau nu”, a declarat Netea pentru Pressone. 

 

Sunt protejaţi românii vaccinaţi? 

 
„Acuma, ce se întâmplă cu ţările care deja au o vaccinare cu BCG, care există în programul naţional? Totul e în funcţie de cât credem că este de lungă perioada în care BCG protejează. Noi, pe baza studiilor imunologice pe care le-am făcut în ultimii 10 ani, credem că această perioadă este între 2-3 ani. Este exact perioada de care am avea nevoie, ca să zic aşa, să trecem şi să dezvoltăm un vaccin specific contra Sars-Cov-2 – şi atunci ne putem vaccina pe 30 de ani. Dar până apare vaccinul pe piaţă, am putea folosi acest vaccin cu BCG”, a mai spus cercetătorul pentru sursa citată. 
 
Întrebat în legătură cu populaţiile care sunt vaccinate cu BCG, cum ar fi locuitorii din România, cercetătorul a spus: „Ipoteza noastră a fost că aceste populaţii nu sunt protejate din cauza că vaccinarea s-a făcut cu mult prea mult timp înainte. Asta este încă ipoteza de lucru…”
 
Netea a mai susţunut că există trei studii publicate pe internet - care nu sunt încă peer-reviewed (verificate de alţi oameni de ştiinţă, n.red), şi toate arată acelaşi lucru: că ţările care au program de vaccinare BCG au număr mai mic de bolnavi şi au mortalitate mai scăzută. Cercetătorul a susţinut că există o corelaţie între cele două valori, însă nu se cunoaşte cauza încă. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: