Ioan Tătăran vinde clujenilor horincă şi silvoiţă

Ioan Tătăran organizează la Cluj, de două ori pe lună, un târg tradiţional

Băimăreanul organizează la Cluj, de două ori pe lună, un târg cu produse tradiţionale maramureşene. Ioan Tătăran i-a făcut pe mulţi clujeni să devină dependenţi de silvoiţă, cârnaţi de casă afumaţi şi horincă.

În fiecare lună, de cel puţin două ori, producătorul organizează, la Cluj-Napoca, târgul de produse tradiţionale din Maramureş. Fie că este amplasat în Piaţa Mihai Viteazu, fie în Piaţa Muzeului, la Expo Transilvania sau la Muzeul de Artă, clujenii ştiu deja de târgurile lui Tătăran şi merg cu mic cu mare să se aprovizioneze cu produse tradiţionale maramureşene. Majun, legvar, caş de oaie, cârnaţi de casă sau pită de mălai, produsele ţăranilor din Maramureş sunt preferatele clujenilor. În acest sfârşit de săptămână, târgul lui Tătăran se desfăşoară în parcarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj.

Ioan Tătăran a învăţat să iubească agricultura de mic, de la părinţi, care aveau o gospodărie bine închegată, într-un sat de la graniţa judeţelor Satu Mare şi Maramureş. Vorbeşte plin de emoţie şi mândrie despre tatăl lui, care era „henteşul” (cel care prepară produsele după tăierea porcului – n.red) satului şi de la care a învăţat meşteşugul produselor tradiţionale din carne de porc. „De la 12 ani eram mâna dreaptă a tătului meu şi cred că am participat la majoritatea tăierilor de porci din satul natal. Acolo am învăţat să prepar în mod tradiţional carnea de porc şi de vită”, spune Ioan Tătăran.

Mai bine de 20 de ani în agricultură

A urmat cursurile Liceului Agricol de la Livada, judeţul Satu Mare, la secţia de horticultură şi apoi cele ale Facultăţii de la Timişoara. După absolvire a fost timp de trei ani şef de fermă vegetală la Medieşul Aurit, tot în judeţul Satu Mare, iar apoi, din anul 1984, a fost numit director la îngrăşătoria de viţei de la Satulung. Firma pe care o administrează cu succes din 1993 are ca obiect de activitate prelucrarea tradiţională a produselor din carne, iar patronul nu se sfieşte să recunoască faptul că de multe ori renunţă la sacou, îşi pune un şorţ şi o bonetă şi lucrează cot la cot cu angajaţii.

Promovează produsele tradiţionale

Adept al preparatelor tradiţionale, Ioan Tătăran consideră că fiecare român ar trebui să aibă grijă de sănătatea lui prin consumarea produselor tradiţionale care nu conţin niciun fel de aditivi, că agricultura făcută în mod tradiţional nu „îmbolnăveşte” mediul înconjurător pentru că nu se folosesc îngrăşămintele chimice şi susţine cu tărie dezvoltarea bunăstării ţăranului român. „Dacă fiecare cumpără produse româneşti tradiţionale, ţăranul român este stimulat să producă şi îşi poate comercializa marfa la preţ real”, afirmă Tătăran. De mai bine de doi ani, de când a înfiinţat Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale din Maramureş acesta s-a implicat în două proiecte finanţate de Banca Mondială, care susţin producătorii tradiţionali din zonă.