Fărâme din istoria „capitalei“ Ardealului. Cum au apărut câteva dintre simbolurile oraşului
0
Clujul are o istorie bogată, de la municipiul Napoca, privilegiile conferite de statutul de oraşul regal în Evul Mediu până la primele semne ale modernităţii: tramvaiul cu abur care a circulat pentru puţin timp în centrul oraşului.
Clujul a fost vechea capitală a provinciei romane Daciei Porolissensis, atestată documentar de geograful grec Claudius Ptolomaeus (85-165). În timpul împăratului roman Hadrian (117-138), oraşul a fost ridicat la rangul de municipiu şi s-a numit Municipium Aelium Hadrianum Napoca.
O primă menţiune documentară datează din anul 1173 şi desemnează actualul Clujul sub numele de Clus (în latina „loc închis între dealuri”), relatează visiclujnapoca.ro. Alte denumiri ale oraşului au fost Kolozsvar (in maghiară) şi Klausenburg (în germană), după saşii aşezaţi aici.
Clujul/Kolozsvar/Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi (Siebenburgen) medievale săseşti din Transilvania.
Oraş regal cu privilegii
În 1316, pe 19 august mai precis, Carol Robert de Anjou (1308-1342), regele Ungariei, a ridicat Clujul la rang de oraş. Dintre celelalate privilegii acordate Clujului la 1316 amintim: dreptul de a avea administraţie proprie, dreptul de judecată, dreptul de a desfăşura schimburi comerciale, dreptul de a ridica biserici şi cimitire s.a.
Vrând să arate importanţa de care a început să se bucure localitatea lor, oamenii au dorit să ridice o biserică demnă de noul statut al acesteia.
Cum dimensiunile proiectate ale noii biserici depăşeau posibilităţile de atunci ale clujenilor, noul locaş de cult urma
să fie construit în etape, pe parcursul a 150 de ani. Vorbim de Biserica Sf. Mihail din centrul oraşului, una din clădirile-simbol ale oraşului.
„Tradiţia orală a clujenilor susţine că Matia, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, cel care urma să devină regele Ungariei, a fost botezat în capela Schleunig aflată la parterul vechiului turn (acum parţial demolat) al bisericii. Cum se ştie, Matia s-a născut la Cluj în 23 februarie 1443 (din alte surse, pe 27 martie 1443). Subliniez faptul că această informaţie nu este înregistrată în surse istorice, ci transmisă de tradiţia orală locală.
Între zidurile acestui locaş de cult s-a întrunit, începind cu anul 1466, de aproape 150 de ori, Dieta Transilvaniei“, explică istoricul clujean Lukács József, cel care a scris „Povestea oraşului-comoară“.
În 1405, un alt rege al Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a conferit noi privilegii oraşului, printre care şi cel de extindere a incintei fortificate.
Domnia lui Matia Corvin e legată de finalizarea, refacerea sau începerea construcţiei unor clădiri reprezentative: finalizarea bisericii Sf. Mihail (în preajma anului 1480), completarea incintei fortificate a orasului prin ridicarea, în preajma anului 1475, a Turnului Croitorilor, ridicarea bisericii franciscanilor minoriţi (în prezent reformata) de pe strada Lupilor (astazi M. Kogălniceanu), potrivit visitclujnapoca.ro.
Cum apare Cetăţuia
Acelaşi site de promovare a oraşului arată că, între 1713-1716, pe Dealul Cetăţuia a fost ridicată de austrieci o garnizoană a oraşului, realizată în sistem Vauban. În interiorul cetăţii a fost executat în 1849, de autorităţile maghiare, istoricul şi gânditorul german Stephan Ludwig Roth, participant la Revoluţia din 1848.
Cetăţuia oferă şi azi o privelişte superbă asupra Clujului.
După unirea Ungariei cu Austria şi crearea Imperiului Habsburgic, în 1867, Clujul devine unul dintre cele mai importante oraşe din regatul Ungariei.
Piaţa Unirii
Cea mai veche fotografie cu Piaţa Unirii din Cluj-Napoca a fost făcută în 1859, susţine Ucu Bodiceanu de la Casa Municipală de Cultură. Replica acesteia va putea fi văzută pe viu de marţi, 16 aprilie, până pe 1 mai, la clădirea Casino din Parcul Central.
Piaţa Unirii, cu toate schimbările sale, şi sub toate denumirile pe care le-a purtat, a fost şi tema unei expoziţii care a avut loc anul trecut în Parcul Central.
Acea imagine din 1859 înfăţişează o latură oarecum rustică a oraşului prin prezenţa unui car cu boi în prim plan şi a mai multor animale în jurul unui obelisc - Obeliscul Carolina închinat împăratului Francisc I şi împărătesei Carolina care au vizitat Clujul în 1817.
Iniţial, obeliscul a fost amplasat în actuala Piaţa Unirii. În anul 1898 ea a fost mutată în actuala Piaţa Muzeului (fosta Piaţă Carolina Augusta) cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matia Corvin.
Obeliscul Carolina este primul monument laic al Clujului.
Piaţa Unirii - cu ansamblul statuar Matia Corvin şi Biserica Sfântul Mihail - a fost votată de clujeni, în 2011, drept simbolul oraşului.
Statuia Regelui Matia şi vizita lui învăluită în legendă
Din expoziţia organizată de clujeanul Ucu Bodiceanu nu putea lipsi imaginea care redă momentul în care s-a dezvelit statuia lui Matia Corvin (1902).
Una din cele mai cunoscute legende ale istoriei clujene spune că fiul lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei, regele Matia, care a devenit între 1443 şi 1490 unul din cei mai importanţi conducători ai Ungariei, a vizitat Clujul în timpul domniei sale, pentru a vedea cum sunt trataţi oamenii.
„Aflat în trecere prin Transilvania, Matia s-a deghizat în student călător, a intrat incognito în oraşul său natal. În piaţa centrală a oraşului, Matia a asistat la o scenă în care plebeii oraşului erau obligaţi de oamenii judelui, sub ameninţarea biciuirii, să care cu braţele buşteni pentru gospodăria sa. Protestând împotriva acestei nedreptăţi, regele deghizat în student a fost biciuit şi obligat să se alăture sărmanilor oraşului în munca grea“, povesteşte istoricul Tudor Sălăgean, în cartea „Legendele Clujului“.
„Legenda spune că Matia ar fi avut inspiraţia de a scrie pe trei lemne din curtea judelui <<Aici a fost regele Matia. Unde este dreptatea?>>. Eliberat odată cu lăsarea serii, regele s-a întors în tabăra sa de lângă oraş. A doua zi, acesta a revenit, în fruntea suitei sale strălucitoare, fiind întâmpinat cu mare fast de judele oraşului“, continuă povestea.
Judele l-a asigurat pe rege că legile sunt respectate, însă Matia a căutat lemnele însemnate de el şi, odată ce le-a găsit, l-a pedepsit pe jude şi a luat măsuri pentru a asigura stricta respectare a drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor oraşului.
Tramvai cu aburi
La sfârşitul secolul al XIX-lea exista un tramvai cu aburi care nu a rezistat mai mult de 10 ani. „Ştiu că a fost scos din centru deoarece din cauza lui s-au produs multe accidente“, spune Sebastian Moga, un clujean pasionat de istoria oraşului natal.
Tramvaiul avea şi vagoane pentru călători, dar şi pentru marfă. Aparţinea unei firme private pe acţiuni, a unor maghiari. Circula de la gară, prin centru, până pe Calea Mănăştur, la fosta fabrică de Bere Ursus.
Linia pe care a circulat tramvaiul cu aburi a existat între 1893 şi 1902.
Alt nume în 1974
Comuniştii schimbă numele Clujului în Cluj-Napoca. În 16 octombrie 1974, prin decretul numărul 194 al Consiliului
de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu a atribuit municipiului Cluj denumirea de Cluj-Napoca. În 1974 se împlineau 1850 de la ridicarea aşezării romane Napoca la rangul de municipiu şi de capitală a provinciei Dacia Porolissensis, se arată în decretul dat de Ceauşescu, publicat în RSR.
Un grup de cetăţeni adună, din luna mai, semnături ca să anuleze decretul prin care Ceauşescu schimba, în 1974, numele oraşului din Cluj în Cluj-Napoca. Ideea nu e pe departe una nouă, ci una care se reia an de an, dar, până acum, fără vreo finalitate. Acest comitet de iniţiativă şi-a propus să adune 100.000 de semnături din 11 judeţe ca să iniţieze o hotărâre legislativă prin care să abroge decretul comunist.
Unicitatea Clujului
„Este păcat că mulţi turişti, dar în special foarte mulţi locuitori ai urbei nu sunt conştienţi că oraşul lor este unic în multe feluri şi găzduieşte nişte comori arhitecturale şi culturale excepţionale.
Cred că, dacă ai face un sondaj, ai opri oameni pe stradă şi i-ai întreba care este singurul oraş din lume care găzduieşte o universitate cu 5 facultăţi de teologie, care este singurul oraş din Europa în care mai exista o "stradă în oglindă" sau care este oraşul european unde s-a născut confesiunea reformată a unitarianismului, sunt convins că puţini ar şti că e Clujul.
Mi se întâmplă foarte des să povestesc altor persoane că am făcut un tur de oraş de câteva ore şi să mă întrebe miraţi: "da'ce le-ai arătat atâta în Cluj?!?!"“, spunea ghidul turistic şi bloggerul Traian Almăşan.
Mai puteţi citi:
Regele Matia Corvin, biciuit în centrul oraşului
Istoria numelor judeţelor din România. De unde provine denumirea regiunii în care locuiţi
FOTO Povestea mănăstirii care veghează Clujul de aproape o mie de ani
Băile Someşeni, staţiune pentru englezi
FOTO Parcul clujean premiat la Olimpiada deschisă de Hitler
FOTO Povestea Lacului fără fund
Cum se îmbăiau clujenii în „Lumea Nouă“
Cum a devenit „Varza à la Cluj” mâncarea regilor: reţete delicioase din Ardealul de acum 400 de ani
Se încarcă comentariile...
