EXCLUSIV Cine a tergiversat procesul Revoluţiei de la Cluj

Procurorul militar Mihai Ghenuş a fost cel care a dat prima ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei de la Cluj, lucru care a blocat dosarul timp de cinci ani. Mircea Aron se numeşte judecătorul care a condus timp de alţi cinci ani procesul, în prima instanţă de judecată.

Procurorul Mihai Ghenuş a fost cel care, în 1992, a ajuns la concluzia că, în dosarul Revoluţiei de la Cluj, „nu sunt elemente constitutive“ pentru judecarea şi condamnarea militarilor care au omorât 26 de oameni şi au rănit alţi 65.

Procurorul care a dat prima soluţie în dosarul Revoluţiei de la Cluj, care avea 13 volume de documente, declaraţii, mărturii, expertize etc, este, însă, un alt magistrat, Gheorghe Oancea. „Eu am scris referatul prin care ceream începerea urmăririi penale în acest dosar. Am plecat în concediu, iar când am venit, dosarul fusese dat altui procuror, Mihai Ghenuş. Acesta a dat neînceperea urmăririi penale“, a declarat în exclusivitate pentru Adevărul de Seară, fostul procuror Gheorghe Oancea, acum avocat în Baroul Bucureşti.

CITEŞTE ŞI
Procurorul care a întârziat cinci ani dosarul Revoluţiei de la Cluj : „Nu am greşit“

Portret / Dorel Lăpuşan a învins România la CEDO

Bâlbele procurorilor în dosarul Revoluţiei de la Cluj-Napoca costă 50.000 de euro

Dosar „scos de la naftalină“

Timp de cinci ani, în dosarul Revoluţiei de la Cluj nu s-a mai intâmplat nimic după NUP-ul din 1992. Însă, după alegerile din 1996, când a venit la putere Convenţia Democrată, conducerea Parchetului Militar a decis reluarea dosarului. Generalul Dan Voinea a dat soluţia de infirmare a soluţiei din 1992. „În 1997, m-au trimis tot pe mine la Cluj, având în vedere că eu am făcut ancheta iniţială, ca să reactualizez dosarul şi să fac ce acte mai trebuia, pentru continuarea anchetei. Însă după două zile, am primit un telefon tot de la Voinea, în care îmi spunea că nu mă mai ocup eu de dosar. În locul meu a fost trimis procurorul Gheorghe Surdescu“, a mai declarat Gheorghe Oancea.

Alţi cinci ani pierduţi în instanţe

Procesul Revoluţiei de la Cluj a început abia în noiembrie 1998 şi a durat până în 2003, când a fost dată prima sentinţă. Completul de judecată a fost condus de judecătorul Mircea Aron. „Să zicem că judecătorii din acest dosar, deşi a durat cinci ani, ar avea o scuză, pentru că au avut de audiat aproape 300 de martori în proces. Au fost 69 de înfăţişări“, spune Aurel Coltor, preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din Cluj.

Judecăturul Mircea Aron/ Foto: www.luju.ro

Completul condus de judecătorul Aron a decis că cei acuzaţi sunt vinovaţi de omor din culpă, infracţiune echivalentă cu cea a unui şofer care, din greşeală, accidentează mortal un om. Încadrarea a fost însă schimbată ulterior, iar sentinţa finală a fost pronunţată în 2006. Recent, un grup de revoluţionari a obţinut condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statului român pentru tergiversarea dosarului. Ei au obţinut. în total, peste 50.000 de euro despăgubiri. Mai multe detalii despre acest proces găsiţi aici.

Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai”, expert în procedurile CEDO, a declarat că statul român ar putea înainta acţiuni în regres pentru recuperarea banilor acordaţi drept despăgubiri, de la cei vinovaţi efectiv de încălcarea drepturilor. Până acum, nu a fost făcută nicio astfel de acţiune. Potrivit lui Chiriţă, procedura, în cazul judecătorilor şi al procurorilor, este ca Ministerul de Finanţe să se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea obţinerii unui aviz pentru începerea acţiunii în regres. Expertul în procedura CEDO a precizat că astfel de avize au fost solicitate în mai multe rânduri, dar CSM nu le-a acordat niciodată.