Chimiştii din Timişoara care au descoperit o soluţie revoluţionară de prevenire a incendiilor, premiaţi la cel mai mare salon de inveţii din Ardeal
0
Cel puţin 10 minute, timp care ar fi însemnat diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru victimele de la Colectiv, ar fi rezistat sub acţiunea flăcărilor bureţii cu care a fost decorat clubul bucureştean, dacă s-ar fi folosit soluţia firmei din Timişoara care a câştigat marele premiu al Salonului Pro Invent, cel mai mare din Ardeal. Cercetătorii au continuat experimentul şi au fost uimiţi de ce au găsit după două ore.
“Noi vă protejăm de foc, apă şi îngheţ”, acesta este motto-ul chimiştilor de la Setico, firma care a câştigat anul acesta marele premiu al Salonului Pro Invent 2016, care a reunit la Cluj-Napoca cei mai buni cercetători din România. â
“Firma din Timişoara a brevetat, de-a lungul timpului, 12 invenţii de soluţii de ignifugare. Juriul a decis acordarea premiului deoarece invenţiile, pe lângă faptul că au fost brevetate, sunt şi produse de firma respectivă. Invenţiile lor au stat la baza dezvoltării afacerii şi s-au transformat în produse”, a susţinut profesorul Aurel Ciupan, secretarul juriului din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), organizatorul evenimentului.
Peste 350 de invenţii, din domenii tehnice, dar şi din agricultură, protecţia mediului, medical, au fost înscrise la jurizare de peste 60 de entităţi, universităţi, institute, centre şi staţiuni de cercetare, firme, asociaţii, persoane fizice din ţară şi din străinătate. Întrebat dacă juriul a avut în vedere la acordarea premiului principal şi necesitatea conştientizării pericolului la care suntem expuşi din cauza nerespectării legislaţiei privind evitarea incendiilor, Ciupan a susţinut “în discuţiile juriului nu s-a apreciat acest aspect, dar e posibil ca indirect membrii juriului să se fi gândit la tragedia de la Colectiv”.
Inspiraţi de tragedia de la Colectiv
Tragedia de la Colectiv a apărut şi în discuţia cu Şerban Florinţa (69 de ani) cercetătorul ştiinţitic principal din Timişoara, managerul Setico, firmă care a dezoltat din 1992 şi până acum 25 de produse, în mare parte soluţii ignifuge, din care au rezultate 12 brevete de invenţii. Cea mai importantă prin prinsma aportului la cifra afaceri a firmei este o soluţie ignifugă şi insectofungică pentru lemn şi derivate, însă la Cluj, cercetătorii au venit anul acesta cu o soluţie ignifugă pentru materiale texile şi spumă poliuretanică, materialul din care sunt fabricaţi bureţii şi polistirenul. “Noi am demarat acţiunea de a realiza protecţia ignifugă a spumei poliuretanice după tragedia de la Colectiv”, a susţinut Floriţa. La începutul anului, Setico a depus actele pentru înregistrarea la OSIM a soluţiei care ignifughează materialele textile, soluţia dovedindu-şi eficienţa din 2014.
Tragedia de la Colectiv a zguduit România. FOTO: Răzvan Băltăreţu.
Decorurile Operei din Viena, ignifugate cu soluţie românească
“Primul pas l-am făcut în 2014, când Opera din Craoiva a solicitat unui partener de-al nostru ignifugarea decorurilor, o condiţie necesară pentru pentru a putea face un turneu în Germania. Am realizat o soluţie pentru ei, care a fost certificată de un laborator din Bucureşti, care a concluzionat că materialul e incombustibil”, explică cercetătorul. A urmat ignifugarea decorurilor Operei din Viena, ale Operei din Cluj, ale Teatrului Naţional din Arad şi ale fabricii de avioane Aerostar Bacău. Astfel, materialele textile tratate cu o astfel de soluţie nu se aprind pe o perioadă de 7/10 minute de expunere la flacără, în condiţiile în care standardul legal este de 1 minut. “Perioada este suficientă pentru ca oamenii să părăsească localul”, spune cercetătorul. Soluţia este pe piaţă, însă nu poate fi găsită decât la firmele specializate care se ocupă cu ignifugarea.
"Perioada de 7/10 minute în care materialul textil rezistă este suficientă pentru ca oamenii să părăsească localul, mai ales că standardul legal e de un minut. Totuşi, am decis să continuăm experimentul să vedem ce se întâmplă. După două ore materialul nu a luat foc",
Şerban Floriţa, cercetător
Şerban Floriţa explică soluţiile găsite de cercetătorii de la Setico. FOTO: DIRP UTCN
Cum se evită un dezastru
Pentru a se evita dezastre de genul celui de la Colectiv, chimiştii din Timişoara au ajuns la concluzia că este mai eficient să îmbrace diferitele decoruri din burete cu material textil tratat cu soluţie ignifugă, decât să le trateze direct. Cercetătorii au îmbrăcat un burete neignifugat într-o husă din material textil tratată cu soluţia inventată. "Perioada de 7/10 minute în care materialul textil rezistă este suficientă pentru ca oamenii să părăsească localul, mai ales că standardul legal e de un minut. Totuşi, am decis să continuăm experimentul să vedem ce se întâmplă", explică cercetătorul. După două ore au constatat că materialele nu au luat foc. “Mai avem de rezolvat o problemă şi asta va mai dura circa două luni, anume să anihilăm acidul cianhidric rezultat din degradarea buretelui, pentru că multe persoane de la Colectiv au murit intoxicate. Cu toate că spuma poliuretanică nu arde, pentru că e protajată de materialul textil, căldura o face să se degradeze şi să emane acid cianhidric”, a explicat Floriţa. Pentru asta este nevoie ca materialul să fie tratat cu un aditiv care neutralizează acidul cianhidric.
Standul Setico de la Pro Invent. FOTO: Şerban Floriţa
Cum rezistă cercetarea în România
L-am întrebat pe managerul firmei cum reuşeşte să facă cercetare aplicată în România. “Firma a fost fondată în 1992 de un colectiv de cercetători ştiinţifici. În acest moment echipa e formată din trei ingineri care au peste 100 de ani experienţă în domeniul chimiei şi petrochimei. Această experienţă, plus ceva bani de acasă ne-au ajutat să pornim afacerea. Dată fiind experienţa în probleme mult mai complexe, ceea ce facem acum facem cu uşurinţă şi dezinvoltură”, a susţinut Floriţa. Întrebat dacă intenţionează să breveteze invenţiile şi în exteriorul României, cercetătorul susţine că preţurile sunt aşa de mari, încât nu-şi permite. Un europatent costă 5.000 de euro plus taxe anuale care cresc pe măsură ce se aproape perioada de 20 de ani de valabilitate a protecţiei. “Marea dramă a cercetării din România e desfiinţarea Institutelor de Cercetare care duceau inveţia de la idee la produs final”, a explicat Floriţa. Firma pe care o produce reuşeşte printr-un proces de producţie optimizat să realizeze 25 de tone de substanţe ignifuge pe lună având cu numai 4 persoane, toate ieşite la pensie. Floriţa susţine că acoperă 10% din piaţa românească de soluţii ignifuge.
Citeşte şi
Cioloş despre raportul Colectiv: Nu mă interesează să tai capete de dragul de a satisface pe cineva
Se încarcă comentariile...
