Cum să ai memorie de elefant. Specialiştii au comparat creierul campionilor la memorie cu cel al oamenilor obişnuiţi
0
„Memoria de elefant” poate fi învăţată, spun cercetatorii olandezi într-un studiu publicat recent. Subiecţii studiului au avut rezultate remarcabile după 40 de zile în care s-au antrenat zilnic 30 de minute.
Capacitatea de a avea o memorie uimitoare, care să-ţi permită să-ţi aminteşti liste de câteva zeci de cuvinte, poate fi învăţată, susţin cercetatorii într-un studiu publicat pe 8 martie 2017, în revista „Neuron”. După 40 de zile de sesiuni de antrenament zilnic de 30 de minute, folosind o tehnică strategică de îmbunătăţire a memoriei, persoane cu abilităţi medii şi fără niciun anternament anterior pentru îmbunătăţirea memoriei şi-au dublat capacitatea memoriei.
Astfel, dintr-o listă de 72 de cuvinte şi-au amintit iniţial 26 de cuvinte, iar după antrenament au ajuns la 62 de cuvinte. Patru luni mai târziu, fără o pregătire continuă, performanţa a rămas ridicată, conform studiului intitulat „Antrenamentul mnemonic remodelează reţelele creierului pentru a susţine capacitatea superioară a memoriei”.
Antrenamentul ne modifică conexiunile din creier
Scanarea creierului înainte şi după antrenament a arătat că antrenarea memoriei a modificat funcţiile creierului cursanţilor, făcându-le mai asemănătoare cu cele ale campionilor în ceea ce priveşte memoria. „După antrenament vom observa creşterea importantă a performanţei la testele de memorie“, spune primul autor al studiului, Martin Dresler, profesor asistent de Neuroştiinţă cognitivă la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda. „Nu numai că puteţi induce o schimbare de comportament, ci antrenamentul induce, de asemenea, modele similare de conectivitate a creierului similare cu cele observate la cei care peformează în ceea ce priveşte memoria“, mai spune specialistul.
Printre primii zece campioni la memorie din lume, cu câţiva ani în urmă s-a numărat şi co-autorul studiului Boris Konrad, un antrenor de memorie profesionist, care este, de asemenea, are o bursă post-doctorală în laboratorul lui Dresler. Konrad şi alţi concurenţi de top din Campionatul Mondial de Memorie pot memora aproximativ cinci sute de cifre sau o sută de cuvinte în cinci minute. Konrad, care a devenit un „atlet” al memoriei pentru a-şi îmbunătăţi performanţele academice, l-a ajutat pe doctorul Dresler să ia legătura cu alţi performeri de top la memorie pentru acest studiu. Dresler şi-a început munca ca cercetător la Universitatea Stanford, Şcoala de Medicina, în cadrul laboratorului privind tulburările de memorie ale cercetătorului Michael Greicius.
Nu există diferenţe anatomice între cei cu „memorie de elefant” şi ceilalţi
Dresler a examinat creierul a 23 de performeri de clasă mondială în ceea ce priveşte memoriaşi 23 de persoane similare ca vârstă, starea de sănătate şi inteligenţă, dar cu abilităţi medii privind memoria. El a folosit imagistica prin rezonanţă magnetică funcţionala (fMRI), un mijloc de măsurare a activităţii cerebrale prin detectarea modificărilor fluxului sanguin în interiorul creierului, pentru a masura diferenţele în punctele forte ale comunicaţiilor între diferite regiuni ale creierului. El a folosit aparatura amintită pentru a măsura diferenţele de dimensiuni dintre zonele creierului.
Iniţial, Dresler se aştepta ca performerii la memorie să aibă diferenţe notabile în ceea ce priveşte anatomia creierului, la fel cum s-ar putea aştepta cineva că un campion la culturism are muşchi neobişnuit de mari. Cu toate acestea, cercetătorii nu au găsit diferenţe de dimensiuni folosind metoda amintită mai sus.
Mai degrabă, diferenţele detectate între performerii la memorie şi ceilalţi voluntari au fost în modelele de conectivitate, repartizate pe 2.500 de conexiuni diferite în creier. Un subgrup de 25 de conexiuni au diferenţiat cel mai puternic performerii de cei cu abilităţi tipice de memorie.
Konrad, care a fost printre cei scanaţi, nu s-a născut cu abilităţi excepţionale de memorie. La fel a fost cazul şi celorlalţi campioni la memorie studiaţi. „Ei, fără o singură excepţie, s-au antrenat timp de luni şi ani de zile folosind strategii mnemonice pentru a atinge aceste niveluri ridicate de performanţă“, spune Dresler.
Cum să ne antrenăm creierul
Pentru a explora efectele antrenamentului memoriei asupra creierului, Dresler şi colegii sai au recrutat 51 de persoane asemănătoare cu performerii de memorie, dar cu abilităţi tipice şi nici un antrenament de memorie făcut anterioar. Ei au fost împărţiţi în trei grupuri: două grupuri care s-au antrenat şi un grup care nu s-a antrenat. Cercetatorii au scanat creierele participanţilor înainte şi după antrenament.
Cele două metode de antrenament au fost de formare a memoriei pe termen scurt şi de formare a memoriei strategice. În timpul formării memoriei pe termen scurt, voluntarii au practicat amintirea individuală a unor secvenţe, o modalitate similară cu jocul „Concentration”. Antrenamentul strategic al memoriei a oferit cursanţilor modalităţi sistematice de a-şi aminti liste.
In acest studiu, strategia aleasă de Dresler a fost antrenamentul de memorie folosit de cei mai mulţi campioni mondiali – „metoda de loci”. Această strategie prevede că elementele de pe o listă sunt asociate cu un loc amintit, iar utilizatorii vor naviga în locurile amintite pentru a-şi aminti lista. (Metoda este disponibilă la http://memocamp.com.)
Cei care s-au antrenat folosind această metodă au prezentat o ameliorare substanţială în capacitatea lor de a-şi aminti liste de cuvinte. Înainte de formare, persoanele şi-au amintit, în medie, între 26 şi 30 de cuvinte. Ulterior, cei care s-au antrenat cu metode de formare strategică şi-au amintit în medie cu 35 de cuvinte mai mult. Cei care şi-au antrenat memoria pe termen scurt şi-au putut aminti mai mul cu 11 cuvinte mai mult. Cei cu nici o formare şi-au amintit mai cu 7 cuvinte mai mult.
Stretegiile de memorare funcţionează pe termen lung
O zi mai târziu, cei care s-au antrenat au avut rezultate îmbunătăţite. Patru luni mai târziu, numai cei cu pregătire strategică au continuat să arate rezultate pozitive substanţiale, amintinu-şi cu peste 22 de cuvinte mai mult decât înainte de formare. „Odată ce sunteţi familiarizaţi cu aceste strategii şi ştiţi cum să le aplicaţi, puteţi să vă păstraţi de performanţa ridicată, fără a fi nevoie de antrenament “, spune Dresler.
După formare, scanarea creierului celor din grupul de formare strategică s-a schimbat. Modelele lor de conectivitate erau mai apropiate de cele ale campionilor la memorie decât cu cele pe care le aveau înainte de antrenament. Pentru a începe să înţelegem modul în care influenţează modelele de conectivitate din creierul performerilor la memorie performanţa acestora, Dresler şi colegii au analizat cele 25 de conexiuni neuronale care îi diferenţiază pe performeri de ceilalţi. Ei au descoperit hub-uri de conectivitate cu două regiuni ale creierului. Una, cortexul median prefrontal, care este cunoscut a fi activ atunci când indivizii leagă cunoştinţe noi de cunoştinţe pre-existente. Cealaltă, cortexul prefrontal laterale dreapta, este cunoscută a fi implicată în eforturile de a învăţa strategic. „Este logic ca aceste conexiuni să fie afectate. Acestea sunt exact lucrurile pe care le cerem subiecţilor atunci când se utilizează metoda de loci pentru memorizare“, spune Dresler
Citeşte şi
Regimul alimentar, principalul vinovat pentru apariţia obezităţii
Se încarcă comentariile...
