Cum a afectat pandemia sănătatea mintală a românilor. Problema majoră, ne e ruşine să cerem ajutor specializat

Cum a afectat pandemia sănătatea mintală a românilor. Problema majoră, ne e ruşine să cerem ajutor specializat

Psihologul Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai. FOTO: UBB

Pandemia afectează şi sănătatea mintală a oamenilor. O vulnerabilitatea majoră a românilor este, potrivit rectorului UBB, Daniel David, faptul că există încă un stigmat asociat problemelor psihologice, iar oamenii nu înţeleg când au astfel probleme şi nu se adresează specialiştilor pentru soluţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un an de pandemie, cu toate evoluţiile negative asociate, a lăsat urme adânci asupra oamenilor. Din punct de vedere psihologic, iniţial, pandemia a dus la o creştere a nivelului de stres, atât sănătos (eustres), cât şi disfuncţional (distres). „Eustresul se exprimă mai ales prin emoţii negative şi funcţionale (ex. îngrijorare/tristeţe/nemulţumire) şi/sau emoţii pozitive (ex. speranţă/optimism). Distresul este reprezentat mai ales de emoţii negative disfuncţionale (ex. panică-anxietate/deprimare-depresie/furie-agresivitate)”, explică psihologul Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). 

Pe măsură ce timpul a trecut şi pandemia îşi face în continuare simţită prezenţa, stresul acela sănătos, care ne motivează să acţionăm pentru rezolvarea problemelor, se transformă în stres nociv, manifestat cel mai vizibil, astăzi, prin furie şi agresivitate. Pe de altă parte, persoanele afectate de distres au ajuns, treptat, să dezvolte tulburări psihice, cum ar fi tulburări de tip anxios, depresiv etc. Aceste evoluţii nu afectează doar calitatea vieţii pacienţilor, ci au şi consecinţe socio-economice majore, cum ar fi  costurile tratamentelor medicale/psihologice, reducerea funcţionalităţii sociale, inclusiv la serviciu etc, arată autorul „Psihologiei poporului român”.


Vulnerabilitatea majoră a românilor


Vulnerabilitatea majoră este, spune David, „stigmatul asociat problemelor psihologice, încă mare în România”, iar în acest context, „oamenii nu-şi înţeleg problemele psihologice şi nu se adresează specialiştilor pentru soluţii”. David spune că numărul mic al psihologilor şi mai ales al celor care oferă „tratamente validate ştiinţific” face ca accesibilitatea serviciilor psihologice personalizate să fie mică în ţară, comparativ cu alte ţări vestice. O altă problemă este „analfabetismul funcţional şi ştiinţific încă ridicat în ţară, care favorizează exprimarea teoriilor conspiraţioniste, ce afectează apoi implementarea măsurilor împotriva pandemiei, mai ales în contextul în care psihocultural asistăm adesea la o polarizare a grupurilor în ţară pe diverse atribute psihoculturale, mai ridicată decât în alte ţări şi cu impact negativ asupra obţinerii unor majorităţi largi în contextul pandemiei (ex. Pro vs. Contra vaccinare/pandemie etc.)”, explică rectorul UBB.


„Oamenii trebuie să simtă că sunt parteneri ai autorităţilor”
 

Interacţiunea cu autorităţile care stabilesc diferite restricţii este unul dintre factorii majori de stres pentru români. Cum ar trebui aceste instituţii să comunice cu oamenii? „Oamenii trebuie să simtă că sunt parteneri ai autorităţilor în privinţa propriei protecţii, nu nişte obiecte cărora să li se dea instrucţiuni. Pentru asta, autorităţile trebuie să fie transparente, consistente în mesaj şi să vină cu planuri explicite care duc în final la atingerea unor scopuri dezirabile pentru oameni”, explică rectorul UBB. 
 
Aceasta presupune ca oamenilor să le fie arătată „viziunea (unde vrem să ajungem), strategia (care sunt etapele) şi tactica (cum parcurgem etapele) şi să devină parte a acestor demersuri”. „Numai aşa oamenii vor simţi că au un comportament ca urmare a unui act propriu de voinţă, ceea ce duce la comportamente mai stabile, nu că sunt forţaţi să facă comportamente impuse de autorităţi (ceea ce duce la pseudocomportamente - ne prefacem că păstrăm distanţa fizică, durata schimbării comportamentale este scăzută, etc.), precizează David.


Ce ar trebui să facă managerii şi dascălii


Şcoala online pune, de asemenea, multă presiune pe elevi şi părinţi. Dascălii ar putea folosi o „nouă psihopedagogie”, spune David, precizând că predarea online nu înseamnă predare clasică (1 oră - 2 ore) în faţa computerului, pe internet. „Asta oboseşte toţi actorii (cadre didactice-elevi/studenţi), iar actul educaţional nu este performant”, spune el. Noua psihopedagogie înseamnă, spre exemplu, explică rectorul UBB, „oferirea de materiale care trebuie studiate înainte de oră, o prezentare scurtă din partea cadrului didactic, pentru a modela învăţarea conţinuturilor recomandate, implicarea activă a elevilor în propria educaţie” etc. David spune că astfel elevii pot participa activ şi cu emoţii pozitive la propria educaţie. „Altfel, totul poate să devină un factor major de stres”, afirmă David. Psihologul susţine că managerii companiilor/instituţiilor pot să-şi ajute angajaţii să treacă prin această perioadă prin „flexibilizarea muncii, între companie şi acasă, împreună cu asigurarea accesului la servicii psihologice, acolo unde este necesar.”


Linie telefonică gratuită pentru consiliere şi ghiduri psihologice

 
Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) şi Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, pune la dispoziţie numărul de telefon 021/9081, între orele 12.00- 20.00, de luni până sâmbătă, iar apelul va fi taxat cu tarif normal din toate reţelele telefonice, la care persoanele care au nevoie vor beneficia, gratuit, de consiliere psihologică. „Stările de anxietate, deprimare şi furie ar putea să fie indicatori importanţi. Intervenţiile se referă la a-i ajuta pe oameni să-şi conştientizeze problemele psiho-comportamentale, să le înţeleagă cauzele (ex. gândurile proprii dezadaptative) şi să implementeze tehnici de bază pentru controlul acestor probleme (ex. asumarea unor gânduri/atitudini raţionale, utilizarea unor mecanisme de coping/adaptare). Această intervenţie este gândită în logică psihoeducaţională şi de intervenţie în criză, pentru asistenţă psihologică complexă oamenilor sugerându-li-se diverse alte resurse”, a precizat Daniel David. 
 
În plus, David susţine că Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (prin Clinica Universitară de Psihologie), prin colaborare şi cu psihologi din cadrul Asociaţiei Psihologiloir din România, a propus un set de Ghiduri psihologice în pandemie. El recomandă iniţial accesare şi încercarea de adaptare a recomandărilor din aceste Ghiduri UBB.”
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările