Criza coronavirusului din Franţa şi România, prin ochii unei jurnaliste cu origini române. „Politicienii n-au făcut decât să agraveze situaţia“

Criza coronavirusului din Franţa şi România, prin ochii unei jurnaliste cu origini române. „Politicienii n-au făcut decât să agraveze situaţia“

Irène Costelian, în timpul unei conferinţe la Parlamentul European. FOTO: Arhivă personală

Franţa se află printre ţările cele mai afectate de pandemia Covid-19, deşi sistemul medical din această ţară era considerat cel mai bun la nivel european. „Adevărul” a stat de vorbă cu jurnalista franceză cu origini române, Irène Costelian, care a explicat cum s-a ajuns în această situaţie dificilă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Irène Costelian (40 de ani) s-a născut în România, la Piteşti, dar trăieşte în Franţa cu familia de la vârsta de 6 ani. Irène a studiat la Université Montesquieu Bordeaux 4 şi Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne şi are două licenţe, în Drept Internaţional şi Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, ambele la Bordeaux, dar şi un doctorat în Ştiinţe Politice şi Comunicare, iar de 10 ani este jurnalist la publicaţia franceză Libération.
 
Chiar şi aşa, a rămas foarte legată de România şi a scris numeroase articole despre situaţia din ţara noastră. 
Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”,Irène Costelian a comentat situaţia din ţara de origine şi din cea de adopţie. Foarte critică, ea crede că autorităţile franceze au tratat superficial criza sanitară. În plus, sistemul de sănătate francez, considerat de multă lume cel mai bun din Europa, şi-a arătat limitele, la fel cum s-a întâmplat în ţări ca Marea Britanie, Spania şi Italia. Iar asta se întâmplă, spune Irene, din cauza incompetenţei politicienilor şi a politicilor de austeritate duse de ultimele guverne franceze, la fel ca în majoritatea ţărilor europene.
 
Adevărul: Franţa este de departe una dintre ţările europene cele mai afectate de pandemie, la mică distanţă de Spania şi Italia. Cum s-a ajuns aici?
 
Irène Costelian: Asta pentru că cei care ar fi trebuit să gestioneze situaţia nu au fost în stare să o facă. Sistemul sanitar francez a fost luat pe nepregătite, iar spitalele au fost slab echipate. Nu au existat nici măcar suficiente măşti, iar în unele locuri au existat cazuri în care medicii nu au avut nici măcar echipamente de protecţie.
 
Irène (în centru) în timpul unei conferinţe la Besançon, despre situaţia din Europa. FOTO Arhivă personală

„Franţa a rămas doar cu imaginea”

Dar sistemul medical francez era considerat înainte cel mai bun din Europa, dacă nu chiar din lume…
 
Cândva, poate, dar acum a rămas doar cu imaginea. Franţa funcţionează pe imagini rămase în subconştient, dar multe nu mai sunt valabile în ziua de azi. Imaginea construită în mintea oamenilor e mult mai puternică decât realitatea. Mulţi nu înţeleg că Franţa a căzut foarte mult în ultimii 10 ani, inclusiv economic, iar acest declin a afectat din plin şi sistemul sanitar. Sistemul de sănătate german, ca să dau un singur exemplu, este mult mai bine pus la punct, iar diferenţa s-a văzut în felul în care s-au comportat cele două sisteme în lupta cu pandemia. 
 
Şi cum s-a ajuns la acest declin al sistemului sanitar?
 
În ultimii 10 ani, începând cu Nicolas Sarkozy, care a început să taie serios fondurile şi a surprimat anumite servicii sociale. Atunci s-a îndreptat şi spre sistemul medical, au fost reduse numărul paturilor din spitale şi s-au făcut şi unele reduceri de personal. Începând de atunci s-a mers pe o politică managerială importată din sistemul privat, pentru a face spitalele cât mai eficiente şi pentru a cheltui cât mai puţin cu sănătatea. 
 
Dacă ar fi să compari atmosfera din Franţa cu cea din România, în ce măsură sunt afectaţi oamenii de ceea ce se petrece în jurul lor?
 
Aş spune că Franţa este mai afectată. Cum spuneam, francezii nu au gestionat deloc bine situaţia nici la nivelul comunicativ. Oamenilor li se transmit mesaje confuze, deseori contrare. Şi asta mi se pare grav. De exemplu, au spus că pe data de 11 vor fi ridicate o serie de retricţii, dar se pare că nu e valabil pentru toată lumea. Şi nu este nici foarte clar cum se va proceda şi ce anume restricţii vor fi ridicate.
 
De exemplu, se pare că se vor redeschide şcolile, iar discuţia a fost că vor fi deschise etapizat, în funcţie de categoriile de vârstă ale elevilor. Au spus că fiecare clasă va avea cel mult 15 elevi, dar până acum o clasă avea între 30 şi 40. Întrebarea pe care şi-o pun părinţii este cum vor fi de fapt împărţiţi copiii, cine şi cum va merge la şcoală, dar autorităţile nu au fost capabile să dea un răspuns. Situaţia din România mi se pare mult mai calmă, oamenii îmi par mai responsabili şi au ştiut să ia măsuri, inclusiv atunci când a izbucnit criza generată de focarul din Suceava. Aş spune că, dacă politicienii din Franţa amplifică într-un fel gravitatea situaţiei, în România clasa politică mi se pare ceva mai responsabilă.
 

Criza coronavirusului va lăsa loc crizei sociale

Autorităţile franceze au anunţat imediat după izbucnirea crizei că vor „pompa” 300 de miliarde de euro în economie, iar între timp au anunţat că vor suplimenta această sumă. În ce măsură pot opri aceste sume impresionante scăderea economică despre care se vorbeşte pretutindeni?
   
Este adevărat, vor fi investite sume importante, dar ce folos dacă oamenii nu ştiu ce le va aduce ziua de mâine? Pentru că în Franţa se poate vorbi despre o criză socială preexistentă, care s-a văzut şi la protestele vestelor galbene. Situaţia e mai gravă decât pare la prima vedere, par să se anunţe evenimente majore cauzate de problemele nerezolvate. În Franţa avem un guvern care în loc să se ocupe de situaţia din spitale comandă gaz lacrimogen şi drone pentru controlul populaţiei. Spuneam de vestele galbene, dar nu e singura problemă. Anul trecut au fost grevele profesorilor, ale personalului medical, dar au manifestat şi agricultorii, iar angajaţii din transporturi au făcut o grevă care a paralizat toată ţară. Îţi dai seama că pe francezi îi irită şi mai mult amatorismul ăsta şi îi îndeamnă să iasă în stradă.
 
Şi totuşi, s-a vorbit despre faptul că preşedintele Macron ar fi crescut în sondajele din această perioadă şi că ar avea o imagine bună în ochii alegătorilor.
 
Personal nu cred asta, aş spune că din contră, e mai nepopular. Mai degrabă lumea are dubii, iar guvernul beneficiază de o încredere şi mai scăzută. Conform ultimelor sondaje, 58% dintre francezi nu au încredere în acest guvern! Iar numărul celor sceptici care privesc cu rezerve Uniunea Europeană este, de asemenea, într-o continuă creştere.
 

Scrie despre România în Libération

Ai urmărit în permanenţă situaţia din România şi ai reflectat-o în articolele tale din Libération. În ce măsură sunt interesaţi francezii de ceea ce se întâmplă în România?
 
Aş spune că acum problemele cu coronavirusul sunt cele mai arzătoare, pentru francezi, în general. Dar au apărut câteva articole în presa franceză despre ceea ce se întâmplă în România. S-a scris recent despre miile de români care au plecat în plină pandemie să muncească în Germania. Şi s-a mai scris, de exemplu, despre faptul că mulţi infractori s-au întors în ţară, în această perioadă, dar şi despre problemele din spitale.
 
Irène (stânga) la Călăraşi, în timp ce documenta un reportaj despre copiii abandonaţi înainte de 89, care vor să-şi regăsească familiile în România. FOTO: Ioana Moldovan
 
Şi ai scris şi tu despre asta?
 
Da, am scris şi eu în Libération despre probleme din spitalele româneşti, despre faptul că mai mulţi medici, care nu aveau mijloace de protecţie, şi-au dat demisia din cauză că se temeau că vor fi infectaţi cu noul coronavirus. Şi am mai scris despre una dintre problemele cu care se confruntă România: plecarea medicilor peste hotare. Articolul respectiv a provocat multe reacţii din partea unor români care l-au citit, iar unii dintre ei au încercat să mă contacteze şi să-mi spună opiniile lor.
 
La scurt timp, cei de la Le Monde au publicat şi ei un articol pe această temă, dar privit dintr-un alt unghi. Ei au ales să scrie despre medicii români care preferă să rămână în ţară. Şi chiar mi-a plăcut acel articol, pentru că nu cred într-un monopol al informaţiei, aşa cum nu cred că există un singur adevăr. Iar în trecut am realizat şi alte articole din România, pentru  Libération. Am scris şi despre protestele de acum 2-3 ani, am şi fost la Bucureşti şi am urmărit pe viu ceea ce se întâmpla, am scris şi alte articole despre România, pe diverse teme.
 
Cât de des reuşeşti să ajungi în România şi în ce localităţi?
 
Reuşesc în general să ajung destul de des, iar când vin călătoresc practic în întreaga ţară. De la Cluj la Bucureşti, de la Bucureşti la Iaşi, peste tot. Iar când am puţin timp, nu uit să mă duc pentru câteva zile la ţară, undeva în apropiere de Curtea de Argeş. Am revenit mereu cu plăcere acolo, a fost şi e ca o oază de linişte şi de frumos pentru mine. 
În Franţa se poate vorbi despre o criză socială preexistentă, care s-a văzut şi la protestele vestelor galbene. Situaţia e mai gravă decât pare la prima vedere, par să se anunţe evenimente majore cauzate de problemele nerezolvate. În Franţa avem un guvern care în loc să se ocupe de situaţia din spitale comandă gaz lacrimogen şi drone pentru controlul populaţiei. Spuneam de vestele galbene, dar nu e singura problemă. Anul trecut au fost grevele profesorilor, ale personalului medical, dar au manifestat şi agricultorii, iar angajaţii din transporturi au făcut o grevă care a paralizat toată ţară.

Irène Costelian
jurnalist

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările