Ardealul este mai „bogat“ decât Moldova şi Muntenia pentru că oamenii sunt altfel? Studiul care răspunde acestei dileme naţionale

Ardealul este mai „bogat“ decât Moldova şi Muntenia pentru că oamenii sunt altfel? Studiul care răspunde acestei dileme naţionale

Profilul psihocultural al românilor este similar în Transilvania, Moldova şi Muntenia, dar ce se întâmplă dacă analizăm fiecare judeţ? Acesta este subiectul unei noi cercetări multidisciplinare demarate de autorul Psihologiei poporului român, Daniel David. Un studiu similar din SUA arată că cei mai bogaţi şi sănătoşi americani din zone precum Silicon Valley sau Hollywood au două trăsături psihologice care-i diferenţiază de ceilalţi concetăţeni.

Profilul psihologic al românilor poate fi descris, pe scurt, astfel: nivel crescut de neîncredere în oamenii din afara grupului (familie şi cunoştinţe), cinism şi scepticism – dacă vorbim despre trăsături care trebuie îmbunătăţite –, respectiv potenţial intelectual şi creativ foarte bun, competitivitate crescută, interes mare pentru muncă şi familie – dacă vorbim despre „plusuri”.
 
Indiferent că vorbim despre românii din Transilvania, Moldova sau Ţara Românească, acest profil rămâne, în mare măsură, neschimbat, susţine Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”. 

De ce există, totuşi, diferenţe atât de mari de dezvoltare între diferite părţi ale României, care este pe primele locuri în UE în ceea ce priveşte inegalităţile şi polarizarea socială? De ce se spune că în anumite localităţi din ţară se trăieşte „ca în Vest”, în timp ce, despre altele se spune că ar fi „în evul mediu”? Există vreo legătură între trăsăturile psihoculturale ale românilor din diferite zone ale ţării şi dezvoltarea lor economică, socială şi politică?

Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări, Daniel David, autorul monografiei „Psihologia românilor”, a început, împreuna cu o echipă multidisciplinară,  un nou studiu, în cadrul căruia se vor determina trăsăturile psihoculturale până cel puţin la nivel de judeţ şi în ce măsură există o corelaţie între bunăstarea locuitorilor şi aceste trăsături.

Deschiderea şi stabilitatea emoţională corelate cu bunăstarea şi sănătatea

Unul dintre punctele de plecare ale cercetării coordonate de Daniel David îl reprezintă studiile de ultimă oră care au demonstrat că între trăsăturile psihologice ale locuitorilor unei ţări şi bunăstarea lor economică, sănătatea, viaţa politică şi socială există o relaţie puternică. 
 
Spre exemplu, cercetătorii de la Cambridge University au împărţit SUA în trei regiuni psihologice şi au concluzionat că două elemente ale personalităţii americanilor sunt asociate cu bunăstarea economică şi cu sănătatea: un grad mare de deschidere (deschidere spre experienţe noi, imaginaţie, curiozitate intelectuală) şi o stabilitate emoţională puternică (capacitatea de a gestiona eficient situaţiile stresante). 

Astfel, cea mai bogată şi sănătoasă zonă din SUA este aşa-zisa „regiunea relaxată şi creativă”, care cuprinde Coasta de Vest şi „centura” de state care se întinde din sud-estul până în sud-vestul Americii. Aici se află centrele cele mai dinamice din punct de vedere economic şi al inovaţiei precum Silicon Valley şi Hollywood. 
„Oamenii care trăiesc aici au bunăstare economică, sunt educaţi şi inovatori din punct de vedere economic. Oamenii sunt toleranţi faţă de diversitatea culturală şi stilul alternativ de viaţă. Locuitorii sunt liberali, mai sănătoşi psihologic şi fizic”, se arată în studiul citat. 
„Acestea sunt rezultatele lor, vom vedea ce descoperim la noi”, spune David. 
 
 
Harta SUA din punct de vedere psihologic. FOTO: Peter J. Rentfrow 

Românii: instabilitate emoţională crescută şi deschidere peste medie

El precizează că „în comparaţie directă cu americanii, avem o instabilitate emoţională mai crescută; spre exemplu, prin raportare la 50 de culturi (48 de ţări), noi suntem peste medie, în timp ce americanii sunt sub medie.”

La trăsătura de personalitate „deschidere” „avem un scor mai mare decât americanii când ne evaluează alţii (heteroevaluare) şi un scor mai mic decât americanii când ne autoevaluam; şi aici, prin raportare la 50 de culturi (48 de ţări), noi suntem peste medie la deschidere heteroevaluată, în timp ce americanii sunt la nivel de medie”, explică David. Totuşi, aceste trăsături psihoculturale sunt la nivel de ţară, putând exista, la fel ca în SUA, diferenţe importante între diferite zone cu grade diferite de dezvoltare.  

Cercetarea, aflată în faza incipientă în care s-au stabilit datele ce vor fi culese şi analizate, este derulată pe o durată de 3 ani în baza unui grant câştigat prin competiţiile organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).  
 
Profil psihologic la nivelul judeţelor

„După ce am încheiat monografia dedicată psihologiei românilor la nivel de ţară, am dus mai departe cercetarea pe două niveluri suplimentare: primul este lucrarea Psihologia europenilor care va apărea la Oxford University Press, în care cu aceeaşi metodologie vom analiza profilul europenilor (variaţiile interne şi raportarea la alte regiuni ale lumii);  iar al doilea se referă la o aprofundare a rezultatelor obţinute în Psihologia românilor, o coborâre de la analiza ţării, la analiza unor zone şi regiuni ale ţării, până cel puţin la nivelul judeţelor”, explică prorectorul pentru cercetare şi inovare al Universităţii Babeş-Bolyai. 

Analiza porneşte de la o problemă practică: România este una dintre ţările europene cu cele mai mari niveluri de polarizare şi inegalitate în comparaţie cu ţările europene vestice din (printre cele mai mari din UE), în condiţiile în care, în general (cu unele excepţii), în ţările cu un nivel de bunăstare mare inegalităţile sunt mai reduse.  „Inegalităţile socio-economice vor fi analizate atât spaţial – de ex. diferenţe între Moldova şi cele mai bogate regiuni din Ardeal–, cât şi temporar – cum au evoluat de-a lungul anilor. Scopul final este să înţelegem fenomenul inegalităţilor/polarizărilor socio-economice şi să căutăm strategii de reducere a acestora”, spune cercetătorul clujean.

Explică diferenţele psihologice diferenţele de dezvoltare?

„Astfel, într-o primă fază vom coborî analiza până la nivel de judeţ şi vom măsura diverşi factori psiho-sociali, elemente precum individualism/colectivism, cooperarea şi încrederea interpersonală, trăsăturile de personalitate, potenţialul intelectual, practic ce am făcut în Psihologia românilor, dar la un nivel mai  detaliat”, explică David. 
Într-o a doua fază, se va analiza în ce măsură variabilele psihologice explică şi pot avea un rol în inegalităţile socio-economice. 
 
„Vom răspunde la întrebări de genul: zonele mai bogate sunt caracterizate de un nivel mai crescut de autonomie a individului?  Celelalte sunt dominate de colectivism? Sau în zonele mai bogate există o cooperare inter-personală mai şi încredere mai mari decât în zonele în care bunăstarea este mult mai scăzută”, explică David. 

Cercetarea va fi realizată de echipe mixte şi vor exista trei seturi de variabile: variabile psihoculturale, variabile socio-economice, şi variabile socio-politice. La studiu vor contribui pe lângă psihologi, economişti, geografi, specialişti în ştiinţe politice şi fizicieni. „Noi vedem relaţiile într-o manieră bidirecţională, adică factorii psihologici contează, dar după ce apar efectele, acestea menţin sau influenţează la rândul lor factorii economici. De aceea avem nevoie spre exemplu şi de fizicieni, care să modeleze cât mai complex aceste relaţii, după modele din econofizică. Relaţia nu este unidirecţională, ci cauza determină un efect, care determină alt efect, care influenţează iar cauza”, explică David. Mai mult, David precizează că „factorii psihologici acoperă doar o parte din mecanismele complexe psihosociale care pot ajuta la clarificarea înţelegerii mecanismelor inegalitatiţilor/polarizarilor psihosociale şi la căutarea unor strategii de reducere a acestora”. 

Suplimentar, pe lângă inegalităţile/polarizările socio-economice, studiul va analiza şi legăturile dintre factorii psihoculturali, componente politice (definitie prin variabile relevante pentru democraţie) şi elemente legate de starea de sănătate. 

Harta psihologică a SUA

Un astfel de studiu nu s-a făcut la această scară şi cu o metodologie interculturală atât de nouă şi complexă în România, însă există în Vest. Spre exemplu, cercetătorul Peter J. Rentfrow de la Universitatea Cambridge a realizat o hartă psihologică a Statelor Unite ale Americii, arătând corelaţia dintre trăsăturile de personalitate şi indicatorii economici, politici, sociali şi de sănătate. El a descoperit trei regiuni psihologice: regiunea prietenoasă şi convenţională (America Centrală), regiunea relaxată şi creativă (Coasta de Vest, zona de sud-est şi sud -vest) respectiv regiunea temperamentală şi neinhibată (zona atlantică de mijloc şi nord-est). 
Una dintre concluziile importante ale studiului a fost: „proporţia persoanelor cu trăsături de personalitate asociate cu un nivel crescut de deschidere (deschidere spre experienţe noi, imaginaţie, curiozitate intelectuală) şi nivelul scăzut al neuroticismului (instabilitate emoţională-nr) reprezintă un factor important care contribuie la inovarea economică şi prosperitate”. Aceiaşi factori contribuie şi la creşterea stării de sănătate psihică şi fizică. „În zonă există un număr mare de locuitori care nu au reacţii exagerate la evenimentele dificile cu care se confruntă şi care utilizează metode eficiente de a gestiona aceste probleme. De asemenea, comportamentele care sunt cele mai comune într-o regiune creează o atmosfera psihologică care favorizează comportamentele de promovare a sănătăţii, cum ar fi o alimentaţie sănătoasă, exerciţii fizice şi meditaţie”, se arată în studiu.
 

Cele 3 regiuni psihologice ale SUA şi de ce s-au dezvoltat diferit

Regiunea prietenoasă şi convenţională (America Centrală) este caracterizată de extraversiune (energic, sociabil, asertiv), agreabilitate (prietenos, cooperant, compasiune) şi conştiinciozitate (tendinţa de a fi organizat, de se autodisciplina, seriozitate, eficienţă), neuroticism (instabilitate emoţională) moderat scăzut şi deschidere (deschidere spre experienţe noi, imaginaţie, curiozitate intelectuală) foarte scăzută. Această configuraţie de trăsături ilustrează genul de persoană care este sociabilă, politicoasă, serioasă (în ceea ce priveşte munca şi angajamentele luate) şi tradiţională. Aceste trăsături se traduc într-o regiune cu niveluri relativ scăzute de educaţie, bunăstare, inovaţie economică şi toleranţă socială. Locuitorii din această regiune, de asemenea, tind să fie conservatori din punct de vedere politic, religioşi şi implicaţi în comunităţile lor. Asocierile cu indicatorii de sănătate sugerează că numărul disproporţionat de persoane care locuiesc în această regiune trăiesc un stil de viaţă nesănătos. 

Regiunea relaxată şi creativă (Coasta de Vest, Munţii Stâncoşi, centura care se întinde din sud-estul până în sud-vestul SUA) este caracterizată de extraversiune şi agreeabilitate scăzute, neuroticismul foarte scăzut şi deschidere foarte mare. Oamenii care trăiesc aici au bunăstare economică, sunt educaţi şi inovatori din punct de vedere economic. Oamenii sunt toleranţi faţă de diversitatea culturală şi stilul alternativ de viaţă. Locuitorii sunt liberali, mai sănătoşi psihologic şi fizic. 

Zona temperamentală şi neinhibată (zona atlantică de mijloc şi nord-est): profilul psihologic al regiunii este definit de extraversie scăzută, agreeabilitate şi conştiinciozitate foarte scăzute, neuroticism foarte înalt şi deschidere moderată spre mare. Acest configuraţia particulară a trăsăturilor descrie tipul de persoană care este rezervată, distantă, impulsivă, iritabilă şi curioasă. Este o zonă dezvoltată economic, în care rezidenţii sunt pasionaţi, competitivi şi liberali.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: