Tradiţii la Moşii de iarnă, ziua în care sufletele răposaţilor coboară pe pământ. Ce e interzis să faci

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Moţii de iarnă sunt prăznuiţi pe 6 martie FOTO ziarullumina.ro
Moţii de iarnă sunt prăznuiţi pe 6 martie FOTO ziarullumina.ro

În acest an, Moşii de iarnă se prăznuiesc pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face pomenirea celor adormiţi.  Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, care se încheie în Săptămâna Mare.

În fiecare primăvară, în acest an la începutul lunii martie, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. La Moşii de iarnă, sărbătoare celebrată de creştinii ortodocşi în acest an pe 6 martie, în sâmbăta dinaintea Lăsatului sec de carne, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri. 

“Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos”, explică părintele Ramon Eugen Ilie, paroh la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. În tradiţia populară există credinţa că pe 6 martie sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. 

Aşa cum la Moşii de vară s-au păstrat din bătrâni o serie de superstiţii pentru liniştea răposaţilor, şi la cei de iarnă, cinstiţi  în acest an în luna martie, se respectă datinile populare. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Mosi, când sufletele se întorc la mormite şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în  ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.

Ce se duce la biserică

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire.

Tradiţia creştină spune că ofrandele oferite de sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.

 „În afară de faptul că în calendarul nostru creştin fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morţilor cele mai cunoscute sâmbete sunt: Moşii de vară - în sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt şi Moşii de iarnă - în sâmbăta dinaintea Înfricoşatei Judecăţi”, a precizat pr. lect. dr. Marian Mihai - Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, citat de basilica.ro. Simion Florea Marian menţiona în lucrarea "Trilogia vietii", "că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi". Cuvântul "moşi" vine de la "strămoşi", şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.

Vă mai recomandăm şi:

Povestea tulburătoare a generalului-erou care s-a vaccinat la 105 ani. Este bunicul profesorului care a murit după vaccin

Oficial: Cursuri faţă în faţă, permise pentru elevii din anii terminali, în zonele roşii DOCUMENT

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite