Povestea inginerului care a strâns tone de jucării. Are 15.000 de maşinuţe, tancuri şi păpuşi din perioada 1900-1980

Atât de mult a îndrăgit jucăriile încât a ajuns să aibă peste 15.000. Un inginer din Bucureşti, în vârstă de 54 de ani, colecţionar înrăit, spune că jucăria este o parte a existenţei sale, fără de care viaţa nu ar avea farmec, iar bucuriile ar dispărea.

Alături de câţiva prieteni, iubitori de jucării, a înfiinţat un muzeu virtual al maşinuţelor, tancurilor şi păpuşilor. Ca să împarte bucuria, sute de jucării sunt expuse în muzee din diverse oraşe ale României. Peste 600 de jucării de colecţie şi istorice se află până pe 5 noiembrie la Călăraşi, la Muzeul Dunării de Jos. 

Povestea inginerului care nu se poate despărţi de jucării începe în anii 60 când şi-a dat seama că darurile primite de la părinţi, scumpe şi rare la acea dată, meritau păstrate pentru a-i încânta şi pe alţii. “Spre deosebire de prezent, atunci trebuia cu adevărat să meriţi jucăria şi făceai eforturi pentru a nu-ţi dezamăgi părinţii. Mă chinuiam să iau note mari, să fiu cuminte ca să primesc o recompensă pe măsură. Astăzi, din păcate, copiilor nu le mai pasă, iar gestul de a oferi o jucărie se face mecanic. Atunci se primeau două jucării pe an, în prezent copiii au saci, dar nu le apreciază aşa cum ar trebui.

Trăiesc şi astăzi bucuria acelor vremuri, când ne jucam cu ele cu mare atenţie pentru ca apoi să poată fi transmise şi fraţilor mai mici. Încet, încet am început să am grijă de ele, să le repar, să umplu vitrina din casă, iar acum în cadrul colecţiei să le restaurez, pentru că ele reprezintă universul meu. În copilărie, strângeam bănuţ cu bănuţ de la Steaua, Pluguşor şi Sorcova ca să ajung să-şi cumpăr un trenuleţ sau o maşinuţă, iar sentimental era unul care nu poate fi exprimat în cuvinte”, povesteşte inginerul electronist. 

“Pentru mine toate sunt preţioase”

Pasiunea pentru jucării l-a urmărit toată viaţa, iar în adolescenţă a început să le colecţioneze. Întâi de la prieteni, apoi cumpărate din târgurile de vechituri. Spune că doar 5% au fost primite, restul a investit propriile resurse pentru a le achiziţiona. Jucăriile pe care le deţine sunt în perfectă stare de funcţionare, colecţia fiind una foarte valoroasă. Sunt jucării cu preţuri pornind de la 1 leu şi până la 500 de euro, preţ de catalog al unui tanc german din 1930. Expoziţia în sine cuprinde şi o serie de informaţii, un istoric al jucăriei, cu fotografii, pornind de la fabrica unde a fost creată şi caracteristicile piesei. Când s-au adunat foarte multe, iar locuinţa a devenit neîncăpătoare, inginerul Dumitru a inchiriat un depozit într-o fabrică din Capitală unde toate jucăriile sunt ţinute sub lacăt. 

Deşi, în prezent, copiii sunt atraşi de noua tehnologie, iar trei sferturi din jucăriile noii generaţii le găsim în telefoane, inginerul Dumitru spune că şi-a dorit prin această colecţie să arate copiilor cum se jucau părinţii şi bunicii lor. “Cred că jucăria este prima amintire plăcută a unui copil, este cea mai mare bucurie de care ne amintim cu drag peste ani. Pentru mine toate sunt preţioase şi fiecare spune o poveste. Şi acum stau şi mă întreb de ce le-am colecţionat şi nu găsesc răspunsul. A fost o dragoste atât de mare încât nu s-a stins nici nu trecerea anilor”, a explică colecţionarul.

Parteneriat non-profit

Cele 15.000 de jucării sunt grupate de colecţionari după anii de fabricaţie, dar şi după tara de origine. De asemenea, în cadrul expoziţiilor, vizitatorii pot afla fabrica unde au fost confecţionate: Arădeanca, MAP Oradea, Metaloglobus, Tehnica Nouă Sibiu, Agatex Timişoara, Bucuria Copiilor, Cooperativa Lupta pentru Pace, Arta Lemnului. Unele dintre cele mai populare, dar şi rare jucării pot fi întâlnite în colecţia adusă la Călăraşi: motor cu abur în miniatură din anul 1900, păpuşă cu păr natural, joc Adler de antrenare a aviatorilor germani în cel De-al Doilea Război Mondial, jocuri de familie,, Piticot, Păcălici, trotinete, trenuleţe şi maşinuţe. De asemenea, în cadrul colecţiei apar şi primele jucării ale inginerului colecţionar. La nici un an de viaţa a fost fotografiat de părinţi alături de un căluţ românesc umplut cu paie şi un doctor rus din celuloid.

Pentru a aduce bucurie în viaţa copiilor, dar şi pentru a trezi nostalgii părinţilor şi bunicilor, Asociaţia Muzeul Jucăriilor , în parteneriat cu instituţii de cultură din ţară, a organizat numeroase expoziţii. Mii de jucării au fost admirate la Alba Iulia, Deva, Cluj, Târgovişte, Zalău, Iaşi, Bârlad, Satu Mare, Giurgiu, Reşita, Suceava, Galaţi, Bacău, Brăila, Braşov, Arad, Tulcea, Sibiu, Timişoara, dar şi în Bucureşti. În urma unui parteneriat non-profit cu muzee din ţară, colecţionarii merg cu sute de jucării şi organizează expoziţii. Totul se face gratuit, iar vizitatorii plătesc doar biletul de intrare la muzee. De exemplu, la Călăraşi, copiii plătesc un leu pentru a vizita expoziţia, iar adulţii, 2 lei.

Animale, arme, maşini, păpuşi şi roboţi

Expoziţia „Joaca-i de când lumea – Muzeul Jucăriilor la Călăraşi”, care poate fi vizitată pe malul Borcei până pe 5 noiembrie,este realizată în parteneriat cu Asociaţia Muzeul Jucăriilor,  din Bucureşti, fiind dedicată copiilor, dar se adresează în acelaşi timp  tuturor, indiferent de vârstă. Publicul are astfel ocazia să se reîntâlnească cu jucăriile preferate din  copilărie şi să le descopere pe cele ale părinţilor şi bunicilor, în expoziţie regăsindu-se jucării din anii ’20 până în anii ’90. Cele peste 600 de piese aparţinând Asociaţiei Muzeul Jucăriilor sunt  grupate tematic – animale, arme, automobile, figurine, jucării electronice, jucării muzicale, jucării tradiţionale, păpuşi, roboţi,  trenuleţe-tramvaie, rachete şi nave spaţiale.

Asociaţia “Muzeul Jucăriilor” a fost creată la iniţiativa unui grup de  entuziaşti iubitori şi păstrători ai propriilor jucării care, pe parcursul a patru decenii au strâns şi au colecţionat nenumărate jucării aparţinând diferitelor generaţii. Preşedintele asociaţiei, inginer Cristian Dumitru, deţinătorul unei colecţii impresionante de jucării, cu sprijinul unor colecţionari din ţară, a înfiinţat un muzeu virtual al jucăriilor în care fiecare “păstrător” al unui prieten drag al copilăriei este invitat să-l expună alături de o mică poveste. În timp, jucăriile au fost expuse aporpe peste tot în ţară, deoarece povestea jucăriilor călătoare merge mai departe.