Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“

Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“

Comisar şef Marian Iorga, şeful IPJ Călăraşi FOTO Adevărul

În evidenţele IPJ Călăraşi, judeţ cu 285.107 de locuitori, figurează 956 de dosare penale cu autor necunoscut. Cel mai vechi dosar înregistrat datează din anul 2012, fiind efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol. La parchetul local sunt cinci dosare de omor cu AN, cel mai vechi din 2003.

Inspector şef al IPJ Călăraşi de la sfârşitul anului 2014, după ce a câştigat concursul pe post, comisarul şef Marian Iorga susţine că pentru poliţiştii din Călăraşi nu există diferenţă între dosarele cu A.N. (autor necunoscut) şi A.C. (autor cunoscut), că se face muncă de cercetare pe toate planurile şi se lucrează consecvent pentru găsirea infractorilor. Şeful Poliţiei călărăşene explică într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ cu ce probleme se confruntă judeţul pe care-l conduce, de la lipsa de personal, campaniile de prevenire pentru descurajarea infractorilor, până la colaborarea cu procurorii pentru scăderea infracţionalităţii. Spre deosebire de mulţi dintre omologii lui din ţară, Iorga este unul dintre şefii de poliţie care a răspuns pozitiv încă de la prima încercare a reporterilor „Adevărul“ de a-l convoca pentru un interviu în cadrul Campaniei „România infractorilor necunoscuţi“.

Adevărul: Cum comentaţi această cifră, de 956 dosare cu autor necunoscut care există în evidenţele IPJ Călăraşi? De ce nu apar ele în buletinele de presă, cine gestionează aceste cazuri?

Marian Iorga: Pentru noi nu există dosare cu AN şi dosare cu AC. Toate cazurile au aceeaşi importanţă. Se lucrează, alături de procurori, în toate speţele, se administrează probe. Toate sunt prioritare, niciun dosar nu este ţinut în sertar. Pe măsură ce anchetele avansează, apar şi rezultatele. Sunt situaţii în care autorii sunt prinşi la 2, 3, 5 luni sau chiar 5 ani distanţă. Acestea apar în buletinele de presă, chiar se face menţiunea că fapta x, un furt să zicem, rămasă iniţial cu AN, a fost soluţionată.

Care sunt cele mai frecvente neajunsuri pe care vi le semnalează oamenii din subordine?

Discutăm de priorităţi. Căutăm mereu să acoperim deficienţele pentru a nu apărea fisuri în activitatea pe care o desfăşurăm. De exemplu, avem nevoie de oameni, dar şi de logistică. Nu poate decât să ne bucure interesul manifestat de călărăşeni pentru angajarea în poliţie din sursă externă. La concursul din primăvară au fost 500 de candidaţi pentru 42 de locuri. Probleme au fost în trecut, atunci când ne-am dat seama că tinerii de aici nu s-au mai îndreptat spre şcolile de poliţie şi atunci am fost nevoiţi să căutăm personal din alte judeţe. Anul acesta am reuşit să recrutăm mai mulţi candidaţi pentru şcolile MAI şi sperăm ca ei să se întoarcă în judeţul Călăraşi. În scurt timp, urmează să scoatem la concurs alte 64 de funcţii, atât pentru agenţi de poliţie, cât şi pentru specialişti proveniţi din diferite domenii.

Spuneaţi că logistica vă dă bătăi de cap. Care sunt dotările de la secţiile rurale, când şi unde s-au făcut ultimele achiziţii?

Prin structurile specializate ale poliţiei, previzionăm şi gestionăm toate situaţiile. Bugetul, şi în 2015, şi în acest an, a fost suficient, a acoperit toate cheltuielile. Ne gospodărim respectând legislaţia în domeniu. Facem totul pe rând ca să nu fim luaţi pe nepregătite. Maşinile repartizate oamenilor din teren sunt toate funcţionale, au IPT-ul la zi, se respectă legea la fel cum o face fiecare cetăţean de rând. Nu avem în parcul auto maşini cu care să nu se poată merge la intervenţii, vechi, de pe care să cadă tabla. Astea sunt legende. Ce nu mai e funcţional iese din uz, se casează. Şi la secţiile rurale se lucrează în condiţii normale: au mobilier, tehnică de calcul, birotică. Dacă vrem eficienţă şi profesionalism, trebuie să ne gândim la toate. În funcţie de necesităţi, încercăm să acoperim toate nevoile. Un poliţist care merge pe teren beneficiează de tot carburantul de care are nevoie, în funcţie de necesităţi şi de specificul localităţii în care se acţionează.

Vă plângeaţi de lipsa de personal. Care este proporţia între poliţiştii din birouri şi cei care care ies efectiv în teren?

Nu există poliţist de birou, există poliţist de suport. Fiecare structură o completează pe alta, altfel nu am putea funcţiona. Există oameni care fac să meargă în parametri optimi activitatea noastră. Rolul lor e la fel de important cu al poliţistilor din operativ. De exemplu, un poliţist de la Ordine Publică nu poate activa complet dacă nu există omul de la Financiar sau de la Logistică.

Rapoartele de activitate menţionează o scădere a criminalităţii în judeţ. Cât de sigură este strada pentru omul de rând?

Judeţul Călăraşi este un judeţ sigur. Nu ne confruntăm cu probleme deosebite, ci cu infracţiuni mărunte, dar supărătoare pentru cetăţeni, iar noi încercăm, printr-o creştere a capacităţii operaţionale, prin măsurile luate pentru prevenirea criminalităţii, să ne apropiem de comunitate, să-i determinăm pe oameni să respecte normele de convieţuire socială. Suntem tot mai mult pe teren şi menţinem o atitudine consecventă, agresivă aş spune, pentru a descuraja comiterea de infracţiuni. Criminalitatea sesizată în 2016 este cea mai mică din ultimii 10 ani, în scădere cu 20% faţă de 2015.

Credeţi că astfel de mesaje au avut impact asupra oamenilor, s-a reuşit educarea populaţiei?

Obiectivele prioritare ale IPJ Călăraşi sunt siguranţa cetăţeanului şi asigurarea ordinii şi liniştii publice. Pentru a ne atinge scopul avem nevoie de sprijinul mai multor instituţii. Parteneriatul cu Ministerul Public este unul benefic, iar rezultatele muncii noastre sunt perfect vizibile. Avem tot mai multe situaţii în care se operează reţineri, vorbim aici de comiterea faptelor cu violenţă: scandaluri, bătăi, agresiuni în familie. Eu cred că măsurile privative de libertate educă. Făcând cunoştinţă cu arestul, a doua oară suspectul stă pe gânduri dacă să mai comită sau nu vreo ilegalitate. Cred că este cazul să ajungem la o stare de normalitate, să înţeleagă toţi oamenii că suntem în stradă şi că nu iertăm nicio faptă, penală sau contravenţională. În 2016, trendul infracţionalităţii este în scădere, criminalitatea stradală scade cu peste 40%, este o continuare a ceea ce am reuşit în anii precedenţi.

Mediul de afaceri este o zonă preferată pentru comiterea infracţiunilor. Cât de sigur este acest pentru potenţialii investitori care doresc să-şi deschidă afaceri în judeţul Călăraşi?

În 2015 am avut o creştere a constatărilor din zona economico-financiară, inclusiv la rechizitoriile persoanelor trimise în judecată. Pentru combaterea evaziunii fiscale, acţiunile iniţiate au condus la recuperarea unor prejudicii de 37.293.400 de lei, luarea a 37 măsuri preventive faţă de persoanele bănuite şi dispunerea de măsuri asiguratorii în cuantum de 29.102.000 lei. Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice precum şi prin protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt principalele probleme pe care le urmărim în activitatea zilnică.

Cine este Marian Iorga


Comisarul şef Marian Iorga (41 de ani) este şeful Inspectorului de Poliţie Judeţean Călăraşi din septembrie 2014, când a fost detaşat pe post prin împuternicire. Ulterior, a devenit titular prin concurs. A terminat Dreptul în 1998, la Universitatea Ecologică Bucureşti, cu licenţă susţinută la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti. Lucrează în Poliţie din 1995. A început ca agent operativ în judeţul Prahova, iar ultima funcţie înainte de şefia Poliţiei Călăraşi a fost cea de şef al Serviciului de Investigaţii Criminale în Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti. 

Vă recomandăm şi:

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Reacţiile cititorilor „Adevărul“ la campania „România infractorilor necunoscuţi“. „Poliţia, Justiţia şi Guvernul nu-şi fac treaba“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările