Dan Tulpan, o viaţă trăită la Gloria Buzău

Dan Tulpan

A jucat 10 ani pentru echipa buzoiană, fiind pe teren în 1978, când s-a reuşit prima promovare în eşalonul de elită. Alţi 20 de ani i-a bifat ca preşedinte al clubului, din 1991 şi până în prezent.

A crescut în Ghencea dar destinul l-a legat pentru totdeauna de oraşul Buzău şi implicit de clubul Gloria, unde a cunoscut cei mai frumoşi ani din cariera de fotbalist.

Fostul fundaş din prima generaţie de aur a Gloriei Buzău, formaţie cu care a scris istorie în anii '70 - '80, atunci când s-a reuşit în premieră promovarea în prima ligă dar şi cea mai bună performanţă din istoria clubului, un onorabil loc 5 în divizia A, în sezonul1984-1985, povesteşte cum a plecat de la Steaua pentru a-şi lega viaţa de Gloria.

A ajuns în Ghencea şi pentru că locuia în apropiere. Parcusese toate etapele de promovare până când a ajuns la echipa de tineret-speranţe, cum era pe atunci. L-a remarcat regretatul antrenor Titi Teaşcă, care l-a chemat să meargă cu prima echipa în cantonamentul de iarnă al Stelei.

„În iarna lui '74 spre ‚75 se făcuseră epurări în echipă şi erau foarte mulţi tineri. Era generaţia lui Liţă Dumitru, Iordănescu, Aielenei sau Ion Ion, după ce se renunţase la Sătmăreanu,Hălmăgeanu, Suciu , Negrea şi mulţi jucători care erau deja în vârstă. Am fost sfătuit prost să nu merg în catonament şi aşa am rămas acasă. Nu am mai prins lotul primei echipei iar în vara din '75 mi s-a propus, pe rând, să merg la Târgovişte şi apoi la Petrolul dar am refuzat. Am ales să vin la Buzău pentru că aveam prieteni la Costeşti, unde îmi petreceam vacanţele de vară. Aşa am ajuns Gloria, la schimb cu Gabi Zahiu" îşi aminteşte Dan Tulpan.

A fost coechipier cu Dobrin

După ce Gloria Buzău a retrogradat în 1980, Dan Tulpan a plecat pentru patru ani ca să-şi continue studiile la Institutul de Educaţie Fizică şi Sport din Piteşti, după care s-a reîntors la Buzău unde şi-a încheiat cariera în 1989.

„ În cei patru ani ai studenţiei am jucat la FC Argeş, o formaţie titrată care prindea în fiecare sezon un loc în cupele europene. Aşa am avut onoarea să evoluez alături de fascinantul Dobrin. Gicu m-a îndrăgit imediat ce am ajuns acolo. «Acest băiat trebuie să stea pe lângă noi, pentru că ştie. Tu trebuie să stai tot timpul lângă noi, să mergem la o bere, la un tenis cu piciorul», acestea au fost cuvintele lui de bun venit. Cert este că Dobrin avea un cuvânt greu de spus în faţa lui Halagian, antrenorul. Apoi, după o pregătire de la Poiana Braşov, finul său şi-a luat ghetele şi mi le-a dat mie. Mi-a spus : «Puştiule i-a tu ghetele astea şi joacă în locul meu că eu mi-am găsit înlocuitorul»", a povestit Dan Tulpan perioada de la Piteşti.

Întrebări şi răspunsuri

Care a fost meciul cel mai memorabil din cariera de jucător?

De departe, cel jucat la Gloria Buzău pentru promovarea din anul 1978. Partida s-a disputat cu FCM Galaţi, formaţie la care jucau Ion Oblemenco şi Orac , viitoarea vedetă a lui Dinamo. Stadionul a fost arhiplin, cu 10.000 de oameni în tribună şi încă pe atâţia în jurul stadionului. Am bătut atunci cu 1-0 şi am promovat.

Aţi avut ocazia să jucaţi împotriva unor echipe mari din Europa?

În anii pe care i-am petrecut la FC Argeş am jucat 10 meciuri în Cupa UEFA. Am jucat cu Aberdeen, unde l-am avut adversar pe Alex Ferguson, ajuns unul dintre cel mai titraţi şi mai longevivi antrenori din lume.

Ce-i place?

„Îmi place să pescuiesc când am timp sau să stau la mine în curte şi să ascult muzica de calitate din anii 70 şi 80. În timpul liber îmi place să joc tenis de câmp ca să mă recreez. Îmi place foarte mult să călătoresc.

Ce nu-i place?

Dezinteresul pentru sport şi dezordinea din societate, unde în ultimii ani practic s-au inversat valorile. Nu-mi place violenţa şi nu mă pot obişnui cu trivialităţile de pe stadioane şi din sălile de sport. Aceste scandări strică atmosfera jocului iar tinerii n-au nimic de învăţat din astfel de comportamente.

Profil
Născut: 10 iunie 1957, Bucureşti
Ocupaţie: Preşedinte FC Gloria Buzău
Familie: căsătorit