Culesul cocenilor rămaşi după treieratul porumbului, soluţie pentru sărmani ca să treacă iarna VIDEO

Culesul cocenilor rămaşi după treieratul porumbului, soluţie pentru sărmani ca să treacă iarna VIDEO

Tanti Constantina adună porumb împreună cu fiul ei, Nicu     Sursa I. Bunilă

O imagine a sărăciei se conturează în această perioadă pe câmpurile din Bărăgan. Tineri din familii sărmane, dar şi mulţi bătrâni merg să adune cocenii rămaşi după treieratul porumbului, ca să-i bage iarna pe foc. Au fost mereu o sursă pentru încălzirea sobelor, însă parcă niciodată nu a fost nevoie mai mare de ei ca acum.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe doamna Constantina Vlad, o bătrână din Maxenu, judeţul Buzău, am găsit-o la miezul zilei pe un câmp proaspăt golit de recoltă, în timp ce adună coceni. Este ajutată de fiul ei, Nicu, şi de Stela, o iapă răbdătoare. 
 
”Adunăm ciocani ca să facem şi noi focul, că avem lemne puţine. Sunt buni ciocanii, pentru că doar îi bagi pe foc fac căldură. Vreo zece târne aş vrea să adun dacă mă ţin puterile”, ne spune bătrâna. 
 
Doamna Constantina are 80 de ani, spune că o dor toate oasele, dar că grija ei cea mai mare acum este să strângă o cât de mică rezervă de coceni, ca să facă faţă frigului din următoarea perioadă. 
 
”Pensia e foarte mică, dăm mulţi bani pe medicamente şi nu ne mai rămân şi de altele. Ciocanii adunaţi acum mi-ajung toată iarna, pentru că eu doar aprind focul cu ei, apoi pun lemne. Doar azi adun, atât. Nu mai vin, pentru că nu mai pot, mă doare mijlocul, sunt bătrână”, ne mărturiseşte doamna Constantina.
 
 
Bătrâna şi fiul ei au strâns tot anul bani pentru lemne, însă aceeaşi sumă pe care o plăteau şi în alţi ani, de data asta le-a adus mai puţine lemne. Ciocanii pe care îi adună acum de pe câmp îi ajută pe cei doi să mai lungească rezerva de lemne până după iarnă.
”În câteva ore am strâns jumătate de căruţă. Dacă fac focul numai cu ei, în trei zile îi termin pe toţi. Îi băgăm la început în sobă, îi combinăm, ca să mai salvăm din lemne şi să ne ajungă toată iarna. Ciocanii sunt buni, fac căldură, dar nu putem să adunăm foarte mulţi, din păcate”, spune Nicu, fiul bătrânei.
 
Cocenii sunt depozitaţi într-un loc ferit de umezeală, din gospodărie. Constantina şi Nicu, fiul ei în vârstă de 62 de ani, trebuie să se grăbească, pentru că proprietarii terenurilor de pe care adună ciocanii pentru foc oricând pot intra să are pământul, iar resturile să fie îngropate. 
 
”Pe câmpurile astea ies zilnic oameni să adune ciocălăi. Nu suntem noi primii. Trebuie să ne grăbim pentru că o să intre cu tractoarele să are pământul şi îngroapă resturile acestea uscate ca să îngraşe solul”, spune Nicu Vlad.
 
Sunt cu zecile cei care dau năvală acum în urma combinelor care treieră porumbul, în Bărăgan, pentru a-şi face provizii de coceni. Ard la fel de bine ca lemnul, spun localicii din Ţinteşti, şi nu costă nimic. 
 
 
Îţi trebuie doar timp, putere de muncă şi un mijloc de transport. Oamenii au toate motivele să fie speriaţi de iarna care vine, după ce au aflat că lemnul de foc s-a scumpit.
 
”Am dat 2.000 de lei pe vreo patru metri cubi de lemne. Ne-am împrumutat ca să cumpărăm lemnele astea, cae nici nu ştiu dacă o să ne ajungă dacă va fi iarnă grea. Pe vremuri, mergeam şi eu la cules ciocani, însă nu avem cu ce să-i cărăm, nu avem cal, nu avem căruţă”, spune o bătrână din Maxenu, comuna Ţinteşti.
 
 
Un metru cub de lemn pentru foc a ajuns să coste şi 700 lei. La ocoalele silvice, ar fi puţin mai ieftin, însă clienţii trebuie să îşi asigure transportul şi chiar tăierea.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările