Luni, marţi şi miercuri, cu rucsacul spre grădiniţă şi şcoală. Joi, cu acelaşi rucsac, spre lumea largă. Ce spun ucrainenii găzduiţi de familia unui preot din Braşov

Ucraineni găzduiţi de un preot braşovean FOTO Ioan Buciumar

Biserica Sfânta Treime din Braşov găzduieşte 63 de ucraineni. Chiar în casa preotului sunt două familii care, împreună, au 7 copii.

Braşovul este deja o gazdă bună pentru ucrainenii nevoiţi să fugă din ţara lor, în urma invaziei ruseşti. Preoteasa Bisericii Sfânta Treime din Şchei este ucraineancă, născută într-o familie de preoţi din Cernăuţi. Prin intermediul bisericii, 63 de ucraineni sunt cazaţi în Braşov. 

Femeile îşi amintesc cum au fost nevoite să lase totul în urmă şi să plece, în grabă, spre un loc în care viaţa să nu le fie pusă în pericol. O parte din familia refugiaţilor se află în Italia, dar altă parte a rămas la Cernăuţi. În prima zi de război, Mariana a vrut să-i ducă pe cei mici la grădiniţă. 

„Luni, marţi, miercuri, copiii au mers la şcoală, la grădiniţă, la dansuri, copiii umblau. Joi dimineaţă i-am îmbrăcat să meargă la şcoală, la grădiniţă, iar educatorii au scris pe aplicaţie că toţi copiii stau acasă. Eu am întrebat de ce, pentru că n-am înţeles situaţia şi o mamă a scris: „Mariana, ce? Nu ştii că războiul s-o-nceput?” Cum?!”, a spus Mariana Puiu, mama a patru copii cu care a ajuns la Braşov.  

O altă româncă din Cernăuţi a venit cu câteva săptămâni înainte de începerea războiului şi, mai obişnuită deja cu locul, ajută la pregătirea şi servirea mesei. Elena Procopciuc a explicat ce simt ucrainenii în aceste zile.

„Oricine stă cu frica pentru că nu ştim peste noapte ce o să fie, nu ştim mâine ce o să fie şi oricine o lăsat acasă o bunicuţă bătrână, un moş bătrân, ori cine mai este. Chiar şi căţelul sau pisica să îi laşi, tot ieşi plângând din casă, că te gândeşti „Doamne, dar unde o să merg?”. Ne gândim ce facem cu copiii. În loc să meargă la şcoală, să înveţe...”, spune Elena Procopciuc.

Oksana Puiu are trei copii, iar cumnata ei, Mariana, patru. Cel mai mare este Bogdan, care înţelege situaţia şi încearcă să-i ajute pe copiii mai mici. 

„Acasă era foarte bine, era viaţa paşnică, cu toţii erau veseli, era viaţă bucuroasă, dar, când a început războiul, toţi au picat în panică, au început să se teamă şi să se îngrijoreze de familiile lor”, a spus Bogdan Puiu, cel mai mare dintre cei 7 verişori ajunşi în Şcheii Braşovului. 

Preotul Aurelian Reit strânge ajutoare şi lucrurile necesare pentru cei de la Cernăuţi, unde cumnatul său este protopop. Prin acesta, biserica din Braşov a luat legătura cu viceguvernatorul regiunii şi a pregătit cele necesare. 

„Am reuşit, cu ajutorul fratelui soţiei mele, care este protopop, să luăm legătura cu viceguvernatorul regiunii şi să aflăm ce ar trebui să ducem acolo, de ce au nevoie oamenii mai mult. Şi viceguvernatorul ne-a mai rugat să punem în tirurile care vor pleca de aici medicamente, căciuli şi mănuşi pentru armata ucraineană şi să scriem pe acei paleţi că sunt pentru armata ucraineană. Celelalte lucruri vor fi pentru oamenii care stau la cozi interminabile”, spus preotul Aurelian Reit.

Mariana, Oksana şi cei şapte copii ai lor vor pleca, miercuri, spre Italia, unde îi aşteaptă soţii şi taţii lor. Ceilalţi, însă, vor rămâne la Braşov până când situaţia le va permite să se întoarcă acasă. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Cum au fost descoperite bazinele care alimentau Braşovul cu gaz acum un secol şi jumătate

Mărţişoarele hand-made din Centrul Braşovului, o tradiţie pentru artizani şi clienţi