Elevii din mediile vulnerabile, sprijiniţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Teach for Romania

Marina Manea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Iulia Pielmuş, director executiv Teach for Romania, în vizită în cartierul săcelean Gârcin. FOTO: Teach for Romania

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Maria Manea, şi directorul executiv al Teach for Romania, Iulia Pielmuş, au fost să vadă la faţa locului situaţia socială a copiilor din cele mai sărace cartiere din municipiul Săcele, judeţul Braşov.

Chiar dacă puţini dintre locuitorii cartierului săcelean Gârcini se declară oficial ca fiind romi, întreaga comunitate din judeţul Braşov ştie cum stau, de fapt, lucrurile. 

Oamenii se tem să-şi dezvăluie în mod deschis etnia, deoarece ştiu foarte bine cum sunt priviţi ţiganii de către românii sau maghiarii din zonă. 

Din acest motiv, cea mai mare comunitate de romi din ţară, care numără aproape 10.000 de suflete, nu a putut beneficia de fonduri europene care ar fi putut să o ajute. 

Avem de-a face, astfel, cu un cerc vicios: cu cât oamenii sunt mai săraci, cu atât sunt mai predispuşi la fapte antisociale, ca să-şi câştige existenţa. Cu cât comit mai multe fapte antisociale, cu atât sunt lăsaţi mai mult la marginea societăţii. 

La Săcele, romii sunt la marginea societăţii şi la propriu, dar şi la figurat, deoarece cartierul lor, Gârcin, este, practic, afară din oraş. 

În aceste condiţii cresc cei mai mulţi copii din cartier, astfel că nu este de mirare că unul din zece elevi a renunţat la şcoală în anul şcolar 2018-2019, iar cei care au terminat clasa a VIII-a au obţinut la Evaluarea Naţională o notă medie de 2,11. Şcoala Gimnazială numărul 5 Săcele – şcoala din cartier – a ajuns, astfel, în atenţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Teach for Romania. 

Marina Manea - secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Iulia Pielmuş - director executiv Teach for Romania, au participat la orele învăţătorilor susţinuţi prin programul Teach for Romania în şcoala din cartier. Marina Manea şi Iulia Pielmuş au mers chiar în comunitate şi au stat de vorbă cu elevii, cu părinţii acestora, cu profesorii, cu directorul şcolii şi cu reprezentanţii autorităţilor locale. Unul dintre obiectivele întâlnirii a fost identificarea de bune practici pe care ministerul le poate scala şi în cele peste 1.600 de şcoli cu un număr mare de elevi cu risc de abandon.

Pentru cadrele didactice este o mare provocare să predea aici şi au ajuns să fie cunoscute multe poveşti ale profesorilor de aici care şi-au dovedit devotamentul şi abnegaţia faţă de meseria pe care şi-au ales-o. Cu toate acestea, în 10% din cazuri pe an, nici măcar aceşti oameni nu pot face mai mult. 

„La nivelul Ministerului Educaţiei funcţionează, la acest moment, Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie, un instrument generat în cadrul unui proiect cu finanţare directă din partea Comisiei Europene, prin Digi Reform, care presupune monitorizarea fiecărui elev din cele 467 de şcoli implicate în proiect, a comportamentului acestuia şi proiectarea unor intervenţii pe baza acestuia (dacă are mai multe absenţe, dacă are comportament schimbat etc). 

De asemenea, şcoala se va implica mai mult în relaţia cu familia. Este momentul ca şcoala să intervină dincolo de elev şi să lucreze mai bine alături de autorităţile locale, de alte instituţii ale statului, pentru a consolida parteneriatul cu familia, părinţii, tutorii legali. Pentru elevii unei asemenea comunităţi, şcoala are, mai ales în această perioadă de pandemie, datoria de a recupera pierderile provocate în învăţare şi dezvoltare. Pentru anul şcolar 2020-2021, programul naţional Şcoală după Şcoală comportă acest specific de a se adresa, cu precădere, elevilor din medii dezavantajate, vulnerabile.

Pentru viitorul apropiat, prin pilonul 6 al Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, vom atinge problema părăsirii timpurii a şcolii şi a abandonului prin scheme de granturi oferite şi gestionate de fiecare şcoală în parte, conform propriei realităţi. Şcoala, mai ales cea din medii vulnerabile, are nevoie de intervenţie personalizată, de autonomie. 

Avem oportunitatea ca prin PNRR şi viitoarele programe operaţionale să reuşim să le oferim copiilor din medii defavorizate acces la educaţie de calitate, nu doar acces la educaţie. Ieşind din sfera de confort propriu sau din zona de interiorizare a propriei realităţi, datoria celor antrenaţi în procesul de învăţământ este aceea de a servi nevoilor tuturor copiilor. 

Ne dorim cât mai multe modele de bună practică pentru a le oferi suport şcolilor în a implementa măsuri deja testate şi funcţionale. Iar profesorilor, formare, pentru a şti să se adreseze corect, remedial, prin planuri personalizate de intervenţie educaţională şi de consiliere şcolară elevilor aflaţi în acest risc”, susţine Marina Manea, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei.

„Sunt 7 ani de când Teach for Romania este alături de Şcoala Gimnazială nr. 5 din Săcele prin integrarea unor profesori şi învăţători inspiraţionali, care, alături de profesorii din cancelarie, directori, părinţi şi comunitate, reuşesc să formeze o echipă pentru elevii care au cea mai mare nevoie de susţinere din toate punctele de vedere. 

Îngrijorarea noastră vine din faptul că şcoala din Săcele are un risc crescut de abandon şcolar. Aproximativ 10% din elevii înscrişi în anul şcolar 2018-2019 au renunţat la şcoală, iar motivele sunt cele mai multe legate de starea socio-economică a familiilor lor. În acest context, educaţia este un factor cheie al creşterii nivelului de trai în comunitate. 

În Teach for Romania ne propunem să aducem profesori lideri în comunităţile vulnerabile, care să reprezinte modele valoroase pentru viitorul copiilor, iar la rândul lor, copiii, să devină modele în familiile lor, astfel încât să rupă cercul lipsei de oportunităţi şi să transforme comunităţile din care fac parte”, a menţionat Iulia Pielmuş, Director Executiv Teach for Romania.

De 7 ani, Teach for Romania este alături de Şcoala Gimnazială nr. 5 din Săcele prin integrarea profesorilor inspiraţionali, care să susţină procesul de învăţare al elevilor şi să contribuie la dezvoltarea comunităţii prin oferirea opţiunilor de viaţă prin educaţie de calitate. 

În ultimii şapte ani au fost integraţi 43 de profesori şi învăţători prin programul Teach for Romania. Profesorii şcolii au făcut parte din proiectul From Inclusive Education to Real Scale Transfer (FIERST), proiect Erasmus+, KA3, desfăşurat pe perioada a 3 ani de către un consorţiu european format din 9 organizaţii partenere şi instituţii din 5 ţări – Bulgaria, România, Estonia, Suedia şi Anglia. Împreună cu directorul şcolar, Teach for Romania a susţinut şi facilitat mai multe investiţii în infrastructura şcolară (dezvoltarea unui spaţiu modular de învăţare adresat claselor numeroase; echipamente tehnice în perioada şcolii online pentru copii şi profesori).

Teach for Romania este o organizaţie non-guvernamentală, care de 7 ani recrutează şi pregăteşte oameni valoroşi să devină profesori şi învăţători în şcolile publice din România, pornind de la cele mai dificile comunităţi. „La Teach for Romania, noi credem că fiecare copil din România are dreptul şi poate să aibă parte de o educaţie de calitate. Fiecare copil are dreptul să-şi descopere potenţialul şi să-şi îndeplinească visul“, se descrie echipa.

În anul şcolar 2020-2021, 94 de cadre didactice, participanţi în programul Teach for Romania, predau în 83 de şcoli, din 20 de judeţe. 

„De asemenea, ne bucurăm că, din comunitatea noastră de 136 de alumni, absolvenţi ai programului, jumătate au ales să rămână la catedră în şcoli publice din România. Împreună ajungem astăzi la aproximativ 14 000 de copii“, au precizat aceştia.

Vă mai recomandăm: 

Siri, asistentul digital dezvoltat de Apple, îşi schimbă vocea 

Un cuplu din Seul a distrus un graffiti în valoare de 500.000 de dolari