Ce facultăţi au cea mai mare compatibilitate cu job-ul ales de un student. La Braşov, 80,9% dintre absolvenţi au un job sau propria firmă
0
Universitatea Transilvania din Braşov a întocmit anul trecut un raport privind traseul ocupaţional al absolvenţilor. Raportul a fost realizat în baza unor chestionare completate în ultimii trei ani de către absolvenţii care şi-au ridicat diplomele, fie de licenţă, fie de masterat de la universitate.
Potrivit rezultatelor cercetării, 80,9% dintre absolvenţi sunt angajaţi sau conduc propria firmă, 12,7% sunt personae inactive, iar 6,3% sunt şomeri. Sunteţi angjat, deţinătorul propriei afaceri, persoană inactivă sau şomer? Câte locuri de muncă aţi schimbat la un an de la absolvire? Există vreo legătură între locul de muncă şi studiile pe care le-aţi absolvit? Sunt cele mai importante întrebări la care absolvenţii Universităţii Transilvania au avut de răspuns în chestionarul întocmit de Universitatea Transilvania.
În ceea ce priveşte compatibilitatea între şcoala absolvită şi locul de muncă, absolvenţii au apreciat în proporţie de 53,6% că există o legătură între cele două, în timp ce 45,4% au declarat că studiile absolvite nu îi ajută în jobul actual.
Traseul socio-profesional al absolvenţilor
Sunteţi angjat, deţinătorul propriei afaceri, persoană inactivă sau şomer? Câte locuri de muncă aţi schimbat la un an de la absolvire? Există vreo legătură între locul de muncă şi studiile pe care le-aţi absolvit? Sunt cele mai importante întrebări la care absolvenţii Universităţii Transilvania au avut de răspuns în chestionarul întocmit de Universitatea Transilvania.
Raportul a fost întocmit în decembrie 2017, iar 3.892 de absolvenţi au completat aceste chestionare. Raportul s-a centrat, deci, pe traseul socio-profesional al celor 1819 absolvenţi. Potrivit rezultatelor cercetării, 80,9% dintre absolvenţi sunt angajaţi sau conduc propria firmă, 12,7% sunt personae inactive, iar 6,3% sunt şomeri. În ce priveşte felul contractelor de muncă, majoritatea absolvenţilor, 77,8% au declarat că au contracte pe perioadă nedeterminată, doar 17,8% fiind angajaţi cu contracte pe perioadă determinată.
În ceea ce priveşte momentul primei angajări, un indicator care dă măsura tranziţiei de la şcoală pe piaţa muncii, studiul relevă că jumătate dintre absolvenţii Universităţii Transilvania, au avut deja un job încă din timpul studiilor de licenţă.
Facultăţile necompatibile cu joburile
Conform studiului, absolvenţii care apreciază în mare măsură legătura dintre studii şi locul de muncă sunt cei de la Facultatea de Construcţii (93,5%), Facultatea de Matematică-Informatică (85,6%), Facultatea de Medicină (75,0%). La polul opus, adică absolvenţi care cred că studiile au în mică măsură legătură cu aria în care au ajuns să profeseze, sunt cei de la Facultatea de Sociologie şi Comunicare 28%, Facultatea de Drept 28,3%, Facultatea de Litere 35,6% şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane 38,8%.
Un procent important dintre absolvenţii chestionaţi, 74,5% au declarat că lucrează în companii cu capital privat, iar 81,6% dintre ei şi-au exprimat intenţia de a lucra în viitor în România.
Avem nevoie de specialişti, dar meseriile nu sunt atractive
Potrivit prorectorului Universităţii Transilvania, Daniel Munteanu, există o categorie de specilişti pe care piaţa continuă să o ceară, dar, din păcate, interesul absolvenţilor de liceu este foarte scăzut. Este vorba despre speciliaştii în ingineria materialelor. „Industria braşoveană este descoperită în ce priveşte specialiştii din această zonă. Este vorba despre acei specialişti în tehnologii primare, cu sunt turnătoriile, forjele, tratamentele termice, inginerii sudori, sudorii. Este din ce în ce mai greu să găseşti astfel de specialişti. Sunt nişte domenii tradiţionale, dovadă că la Facultăţile de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor sau Inginerie Tehnologică nu vin absolvenţii de liceu şi încercăm să-i convingem pe aceştia că acestea sunt zone în care există o cerere maximă de specialişti. Mergem anual în licee ca să facem astfel de campanii, în timp ce firmele dezvoltă structuri interne de recalificare şi se descurcă cum pot“, a explicat Daniel Munteanu, prorector în relaţia cu mediul economic şi socio-cultural al Universităţii Transilvania.
În plus, în permanenţă, mediul economic are nevoie de specialişti în domeniul IT. La fel şi companiile axate pe ingineria lemnului caută absolvenţi bine pregătiţi în rândurile celor de la Universitatea braşoveană.
În ceea ce priveşte mediul economic şi reacţiile faţă de aboslvenţi, fie în ceea ce priveşte domeniul absolvenţilor, fie calitatea pregătirii lor, reacţiile sunt diverse, spune rectorul universităţii braşovene, Ioan Vasile Abrudan. „Întotdeauna, în cazul unor domenii extrem de dinamice, cum este domeniul IT, de exemplu, există anumite sugestii din partea angajatorilor de a îmbunătăţii tot timpul curricula şi de a le da absolvenţi mai bine pregătiţi. Aici, universităţile, nu doar universitea noastră, au o problemă, pentru că, în momentul în care acreditezi un program de studiu de licenţă, de exemplu, planul de învăţământ este extrem de strict. Sunt definite toate disciplinele. Noi nu putem schimba disciplinele decât cu acordul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior, însă, e adevărat, putem să îmbunătăţim conţinutul fiecărei discipline, dar dacă ne referim la lista disciplinelor dintr-un plan de învăţământ, acestea nu se pot schimba decât cu aprobarea ARACIS”, a punctat rectorul.
Ce nemulţumiri au companiile vizavi de absolvenţi?
Totuşi o sesizare din partea companiilor, este legată de experienţa practică a studenţilor, pentru că absolvenţii au cunoştinţe relativ reduse în ceea ce priveşte partea practică. „Atât timp cât eu sunt obligat, în cadrul unui program de studiu acreditat, de exemplu, în domeniul ingineriei, să limitez la două săptămâni pe an practica, este clar că la sfârşitul studiilor nu putem avea aboslvenţi care să intre de a doua zi direct în producţie. Şi aici, tot timpul le reamintesc şi angajatorilor, că înainte de 1989, deşi perioada studiilor era mai lungă, de exemplu, pentru inginerie erau cinci ani, era perioada de stagiatură de trei ani. Rolul stagiaturii era de a veni cu bagajul teoretic din universitate şi de a adapta cunoştinţele acumulate teoretic în universitate, la realităţile domeniului respectiv. Deci, erau aceşti trei ani de stagiatură în care toţi absolvenţii treceau prin diverse posturi specifice domeniului lor, tocmai pentru a vedea ce înseamnă din punct de vedere practic acel domeniu. Ori, astăzi, datorită dinamicii economice, datorită lumii în care trăim, fiecare angajator şi-ar dori ca de a doua zi cel pe care îl angajează să dea randament 100%. Ori, este clar că acest lucru nu se poate întâmpla în cazul absolvenţilor noştri, mai ales în cazul unor doemnii dinamice. În cazul altor domenii mai conservatoare, vă dau exemplu litere, limbi străine, unde schimbările sunt extrem de lente sau nu sunt domenii dinamice, acolo lucrurile sunt mai aşezate şi nici nu avem atât de multe sesizări sau nemulţumiri din partea angajatorilor”, a precizat prf. Abrudan.
Pentru a rezolva aceste probleme, Unviersitatea a căutat să discute cu agenţii economici despre structura disciplinelor şi a propus elaborarea în comun a unor programe de masterat, pentru că acolo, există o flexibilitate oferită de legislaţie. „Şi aici există schimbări legislative aşteptate şi, din păcate, în loc să fim mai flexibili, vom deveni mai rigizi. Dar, decocamdată, programele de masterat se pot construi în ceea ce priveşte lista de discipline şi conţinutul acestora, împreună cu firmele, cu beneficiarii absolvenţilor noştri. Acest lucru s-a şi întâmplat”, a subliniat rectorul Universităţii Transilvania.
Relaţia cu mediul economic
Potrivit Biroului de Relaţii cu Mediul Economic al Universităţii Transilvania, în ultimii ani, studenţii au şansa să participe la programe de practică şi chiar să primească burse de excelenţă din partea companiilor, pentru ca în final, dacă se dovedesc compatibili, să primească şi oferte de angajare. Mai multe companii aflate sub umbrela Clubului Economic German au investit în crearea unor programe de masterat pe lângă facultăţile cu profil tehnic, astfel încât să fie siguri că mediul universitar le va livra la finalul ciclului de învăţământ speciliaştii de care au nevoie. Este vorba despre „Practical Integrated Methods for Engines Engineering“ program de Masterat cu predare în limba engleză, în cadrul Facultăţii de Inginerie Mecanică, care a fost inaugurat în toamna anului trecut şi ]n care compania Schaeffler a investit într-o sală de curs, care poartă numele companiei.
Programul de master “Practical Integrated Methods for Engines Engineering“ îşi propune să reunească două domenii de competenţă. Este vorba despre procese tehnologice pentru componente de motor şi proiectarea componentelor de motor, cu scopul formării viitorilor ingineri. Acest program de master oferă studenţilor posibilitatea dezvoltării de competenţe în domeniul automotive, utilizând resurse de actualitate şi beneficiind de transferul de cunoştinţe din partea specialiştilor Schaeffler.
Citeşte şi:
Braşovul este promovat virtual cu ajutorul cercetătorilor de la Universitatea Transilvania
Se încarcă comentariile...
