Braşovul, Covasna şi Harghita, Patria Cartofului. Ceauşescu verifica personal producţiile anuale

Braşovul,
Covasna şi Harghita, Patria Cartofului. Ceauşescu verifica personal producţiile
anuale

Renumite pentru producţiile record, cele trei oraşe erau vizitate în fiecare an de Nicolae Ceauşescun care verifica personal producţiile. Toţi cartofii trebuiau să fie mari şi sănătoşi, astfel că oamenii apelau la tot felul de trucuri pentru a-l mulţumi pe conducător.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cartoful a apărut pentru prima dată în Transilvania în 1769 câdn guvernatorul a dat ordin ca în fiecare sat să fie astfel de culturi. Primele acte oficiale cu privire la cartofii recoltaţi au fost la Braşov în 1780. Înainte de 1989, cele trei judeţe deţineau jumătate din producţia naţională de cartofi. Se cultivau cartofi pe 125.000 de hectare. Acum producţia se mai face pe 30.000 de hectare.

Producţia era verificată de Ceauşescu

La fiecare vizită oficială, ţăranii din satele prin care trecea Tovarăşu’ erau puşi, peste noapte, să văruiască şi să înnoiască totul. Iar dacă producţia la hectar nu era prea consistentă, erau îndemnaţi să apeleze la tot felul de trucuri. Braşovul era cunoscut pentru producţia record de cartofi. La o vizită a lui Ceauşescu, mai marii partidului au ordonat înlocuirea unei culturi întregi de cartofi, consideraţi prea sfrijiţi faţă de dimensiunile raportate la „centru“. Aşa că ţăranii au dezgropat toţi cartofii care nu se potriveau cu dimensiunile socialiste şi i-au înlocuit cu alţii mai mari şi mai frumoşi, aduşi cu remorcile din altă parte.

Cei care au făcut şcoala pe timpul comuniştilor îşi aduc aminte de cele două săptămâni de practică la camp la începutul anului şcolar. „Pentru noi era distracţie când ne duceau ca cules de cartofi. Aveam însă nişte reguli. Cartofii trebuiau să fie sortaţi. Cei mai şi frumoşi erau puşi în saci albi şi erau arătaţi şefilor din agricultură. Cei mai mici erau puţi în saci maro şi duşi la CAP-uri pentru mâncare la porci. Atât de mari erau producţiile atunci că îşi permiteau să dea la animale cartofii care nu corespundeau standardelor“, povesteşte Gheorghe Turcu.

Cartofii româneşti, preferaţi la export

La Braşov în 2013 a fost o producţie bună de cartofi, 25 de tone la hectar. În Covasna s-au recoltat 20 de tone la hectar, iar în Harghira 16 tone la hectar. Cartofii româneşti au ajuns vedete la export. Pe piaţa internă producătorii vând cartoful cu 1 lei pe kilogram, iar în pieţe ajunge că coste dublu din cauza intermediarilor. Străinii fac o afacere şi mai bună. Cumpără cartoful cu 1-1,5 lei pe kilogram şi îl vând cu 1 euro pe kilogram.

„Producţia s-a vândut direct din câmp la greci, bulgari, unguri sau polonezi. Importatorii vin direct cu tirul în câmp, îl încarcă, dau banii producătorului şi pleacă. Producătorii sunt mulţumiţi, chiar dacă iau pe un kg 1 leu – 1,5 lei, dar au fost eliminaţi intermediarii, iar faptul că primesc banii imediat este un mare ajutor pentru ei. Cererile sunt destul de mari, de la 5.000 de tone până la 100.000 de tone de cartofi“, a spus Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful“ din România.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: