Primul moldovean doctor în medicină: Costache Vârnav, geniul botoşănean care a schimbat soarta medicinei în România. A eradicat holera şi a dus doctorii la sate

Primul moldovean doctor în medicină: Costache Vârnav, geniul botoşănean care a schimbat soarta medicinei în România. A eradicat holera şi a dus doctorii la sate

Costache Vârnav a pus bazele reorganizării spitalului Sfântul Spiridon de la Iaşi  FOTO Adevărul

Costache Vârnav, un botoşănean care a trăit acum 138 de ani, a reuşit să revoluţioneze prin activitatea şi studiile sale publicate, medicina din România secolului al XIX-lea. Vârnav a fost primul moldovean doctor în medicină, medicul care a reuşit să eradicheze holera, dar şi cel care a construit primele spitale moderne din Moldova.

Ştiri pe aceeaşi temă

Secolul al XIX-lea a fost unul hotărâtor pentru Principatele Române. Practic, în acest ev a fost făcut pasul hotărâtor către lumea modernă. Moldova şi Ţara Românească se desprindeau de Evul Mediu în vuietul revoluţiilor de la 1821 şi 1848, care au cuprins, de altfel, toată Europa. 
 
Această perioadă a fost o epocă a pionieriilor în mai toate domeniile. Unul dintre aceştia a fost Costache Vârnav, un botoşănean genial, care a adus medicina modernă în Moldova. Până la Costache Vârnav, leacurile băbeşti, moaşele, vrăjitoarele şi câţiva medici şi felceri aduceau alinare. 
 
În sate, ţăranii mureau pe capete din cauza epidemiilor şi a unor boli astăzi considerate banale, lipsiţi de îngrijire medicală şi fără noţiuni elementare de precauţie. Costache Vârnav, un boier român sadea, a reuşit însă să aducă alinare atât în oraşele care ieşeau din negurile medievalului, dar şi în satele româneşti, unde bântuia holera.
 

Primul moldovean doctor în medicină

Costache Vârnav s-a născut s-a născut la 21 august 1806, pe moşiile tatălui său, boierul Vasile Vârnav, de la Hilişeu, o comună din nordul judeţului Botoşani. Despre copilăria şi adolescenţa viitorului medic nu se cunosc foarte multe. Se ştie doar că a început să studieze medicina dintr-o dorinţă împărtăşită tatălui său. 
 
„Trăise la moşia tatălui său şi văzuse lipsa de îngrijire, din punct de vedere medical, a sătenilor. Văzuse cum numeroase boli secerau populaţia, ca şi lipsa unor noţiuni de igienă şi prevedere sanitară. Îşi dorea să-i facă pe oameni bine, să nu mai sufere. Dorinţa oricărui copil care-şi doreşte să fie medic“, spunea istoricul botoşănean Ionel Bejenariu.

Costache Vârnav face şcoala de medicină la Viena şi la Budapesta, unde obţine doctoratul în 1836. Pentru acele vremuri, era o adevărată capacitate cel care obţinea doctoratul, mai ales, în medicină. Era singurul moldovean care se bucura de această distincţie şi chiar Costache Vârnav recunoştea asta cu mândrie. 
 
„Cel mai vechi doftor pământean nu numai cu diploma de doctor în medicină de la Universitatea din Praga, câştigată încă la anul 1836, dar, totodată, cu dreptul de a face practică ca doctor în medicină în toate staturile Austriei“. Lucrarea sa de doctorat luată după unii la Buda, iar după alţii, în special Nicolae Iorga, la Pesta, este una de pionerat, nu doar pentru Principatele Române, dar şi pentru centrul Europei. Este vorba de un tratat-compendiu în care sunt descrise şi analizate bolile care erau cunoscute în zona Moldovei. 
 
Lucrarea se numea „Physiographia Moldaviae”, scrisă în limba latină, şi care analiza pentru prima dată simptomele, ipotezele false sau unde s-au înşelat medicii până atunci, dar şi adăugiri şi tratamente moderne pentru acele vremuri. I se oferă imediat posturi pe tot parcursul Imperiului Habsburgic. Refuză însă. Se întoarce în Moldova pentru a moderniza sistemul sanitar şi pentru a aduce alinare. Costache Vârnav era şi un aprig patriot, fiind unul dintre cei care va participa activ la Revoluţia de la 1848. 
 
„Doctorul Costache Vârnav, fiul cel mare al banului Vasile Vârnav, se dovedeşte, ca şi foştii săi colegi de şcoală, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Anastasie Panu, purtător al unor trăsături patriotice şi revoluţionare autentice. Le dovedeşte «pe viu», participând la mişcarea revoluţionară din Moldova, ce-i va face ţinta aceloraşi măsuri represive iniţiate de domnitorul Mihail Sturdza”, scria istoricul Ionel Bejenariu în revista Acta Moldavie Septentrionalis în anul 1999.
 
„Doftorul” care a revoluţionat medicina în Moldova
 
Întors în Moldova, datorită priceperii sale, Costache Vârnav este ales protomedic, practic, cel care conducea întregul sistem sanitar al Moldovei, după Revoluţia de la 1848, în timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica. Din acel moment, s-a putut vorbi de medicină modernă în Moldova secolului al XIX-lea. Principiile cuprinse şi în teza sa de doctorat, dar şi mai apoi enunţate, erau revoluţionare pentru acele vremuri. Medicul Vârnav vorbea, folosind, bineînţeles, alţi termeni despre tratamente homeopate, despre importanţa autosugestiei în cazul bolilor şi despre febra care vindecă nu omoară. 
 
„Un spirit original şi curagios se vede şi în punerea teselor, precum: «frigurile sînt încercarea naturii de a înlătura moartea», «somnul după masă favorisează lenea», «autoritatea a stricat mult ştiinţei medicinei», «sufletul face sănătatea şi bolile», «natura însănătoşează, medicul curează numai; de aceia une ori cei rău curaţi se însănătoşeaz⻓, scria Nicolae Iorga despre Costache Vârnav în „Revista Istorică” din august-octombrie 1919.  
 
Folosindu-se de funcţia pe care o deţinea, dar şi de notorietatea sa - istoricii spun că veneau oameni foarte bogaţi din Franţa, Austria sau Germania, pentru a fi trataţi după noile metode de medicul Vârnav - botoşăneanul reorganizează la Iaşi spitalele, devenind primele unităţi sanitare moderne din Moldova. Este vorba despre Spitalul „Sfântul Spiridon” de astăzi, dar şi de Maternitatea din Iaşi, numită în acea perioadă Institutul Gregorian. Obţine fonduri şi le dotează la standarde europene. Se vorbea în perioada sa despre cele mai bune servicii medicale din estul Europei.
 
Costache Vârnav primul doctor în medicină din Moldova 
 
„A avut o contribuţie uriaşă, dincolo de cuvinte, pentru sistemul sanitar din Moldova”, preciza Bejenaru. Până la numirea sa, Iaşiul avea, conform unor statistici publicate de Nicolae Iorga, patru medici, un chirurg-mamoş, o moaşă, un dentist şi un singur legist. Acesta era întregul sistem sanitar al Iaşiului de la mijlocul secolului al XIX-lea. Costache Vârnav face două spitale, pune bazele unui spital de boli nervoase şi aduce şi primii veterinari. Numărul medicilor creşte considerabil.
 
Primul doctor care a adus medicina în sate
 
Cu toate acestea, visul lui Costache Vârnav de a „vindeca poporul” nu era încă îndeplinit. A muncit mult şi bătea satele. Este primul medic care şi-a pus problema public a ajutorării sătenilor, prin înfiinţarea unor puncte sanitare şi este primul moldovean care a scris un îndreptar de igienă şi de medicină pentru ţărani. La 1845 dr. C. Vîrnav începea, la Iaşi, cu speranţe mari, publicarea „celei d'intăiu foi pentru higiena şi economia rurală a poporului romanesc - a întregului popor romanesc“: „Povăţuitoriul sănătăţei şi a economiei“, anunţa Nicolae Iorga în articolul său din Revista Istorică. Acest „povăţuitor” devine o revistă periodică difuzată pe la sate. 
 
Era prima publicaţie de acest gen din România. Oferea sfaturi practice pe înţelesul tuturor, privind igiena, reţete pentru diferite boli, dar şi sfaturi de medicină veterinară. Istoricii spun că este aproape incredibil că un medic în secolul al XIX-lea era capabil să ofere strategii coerente de sănătate publică. „Era firesc ca, din partea lui, doctorul Vîrnav să caute a folosi prin cea d'intăiu publicaţie de popularisare în limba poporului acestor mulţimi muncitoare ale Romînilor, pe-caii, cum am văzut, îngrijirea lui îi îmbrăţişa peste osebirile de hotare. El oferă, în acelaşi timp, reţete pentru bolile omeneşti şi pentru ale animalelor casnice, sfaturi generale pentru păstrarea sănătăţii şi, tot odată, recomandaţii în domeniul economiei casnice şi rurale”, scria Iorga. 
 
Totodată, revoluţionară este şi importanţa pe care o dădea medicinei naturiste. Ca un specialist veritabil al secolului al XXI-lea, la 1844, Costache Vârnav milita pentru îmbinarea tratamentelor naturiste cu cele moderne. Căci „fieştecare doftor cu cuget şi fieştecare om cu judecată cunoaşte că facem poporului mult bine dîndu-i povăţuiri adevărate despre leacurile acelea cu care s'au deprins de la moşii şi strămoşii săi şi arătînd fieştecăruia cum să întrebuinţeze, în lipsa unui doftor, acele leacuri care de multe ori folosesc şi niciodată nu vatămă”, scria Costache Vârnav în „Înştiinţarea” sa de pe 15 februarie 1844.
 
Vârnav, medicul care a învins holera
 
Holera, o boală infecţioasă bacteriană foarte gravă care afecta intestinul subţire, făcea ravagii prin satele româneşti. Principala cauză era igiena precară şi apa contaminată. Medicul Vârnav, spun specialiştii, este singurul care nu s-a speriat de holera care bântuia Moldova. Cu un curaj neasemuit străbătea satele şi se îngrijea personal de bolnavi. Este, practic, primul medic care în timpul epidemiei de holeră din 1847 a spus că boala nu era contagioasă şi putea fi uşor prevenită şi chiar trata fără ajutorul medicului. Era ceva incredibil şi revoluţionar. 
 
„Cînd, la 1847, holera cea mare a devastat Mo!dova, murind Mitropolitul, un fiu al comisarului otoman şi mulţi alţii, el, care îngrijia fără teamă pe bolnavi, cu leacuri mai ales populare, proclamînd că boala nu e molipsitoare cum e ciuma, publică o cărticică „Despre holera epidemicească sau istoriea ei în scurt, chipul în care să arată şi în care să lăţăşte, cît şi mijloacele de a să feri şi de a să vindeca de ea şi fără doftor“, preciza marele istoric Nicolae Iorga. Această cărticică a fost publicată în toată Moldova şi Ţara Românească. Prin această lucrare a salvat mii de vieţi şi, practic, este medicul care a eradicat holera în Moldova.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: