Portret/ Constantin Ianovici a reparat ochelari pentru vedete

Meştereşte ochelarii botoşănenilor de peste trei decenii. Printre clienţii săi s-au numărat actorii Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. Constantin Ianovici are 55 de ani şi aproape 33 i-a petrecut în atelierul de optică medicală.

Şi-a ales această meserie pentru că de mic a avut nevoie de ochelari şi nu-i plăceau modelele de rame pe care era nevoit să le poarte. „Eram în clasa a VI-a sau a VII-a când mama m-a dus la un cabinet oftalmologic, unde medicul mi-a prescris ochelari. Îmi amintesc că am trecut direct la lentile de minus 3,5. Nu am fost deloc mulţumit de rame şi a trebuit să le mai meşteresc eu ca să le pot purta“, îşi aminteşte bărbatul.

Rame inspirate din ziarul „Scânteia“

A început să lucreze într-un atelier din Centrul Vechi al oraşului, unde a furat meserie de la un coleg cu 12 ani mai mare decât el. Pe atunci nu existau rame prefabricate, ci se făceau din celuloid, pe care opticienii îl tăiau la traforaj şi îl şlefuiau cu şmirghel. „Îmi alegeam modele din «Scânteia», din presa comunistă, unde personalităţile aveau modele de ochelari mai deosebite. Era foarte multă muncă, aveai de tăiat şi şlefuit până te apuca transpiraţia, dar ieşea un lucru bun şi te căuta lumea“, povesteşte meşterul.

În 1995, când au început să apară în România utilaje mai moderne de prelucrare a lentilelor, Constantin Ivanovici a început să găsească mai uşor şi ramele gata fabricate, în care opticienii trebuiau doar să încadreze lentila prescrisă de oftalmolog.

Experienţa, atu-ul unui bun optician

„Şi în ziua de astăzi lentilele vin sub formă brută şi treaba noastră este să transpunem în sticlă prescripţia medicală cu care vine fiecare pacient. Dar 90% contează experienţa pe care o ai în procesul tehnologic“, completează meşterul. Prin mâinile botoşăneanului au trecut şi ochelarii marilor vedete ale românilor.

Lucra în Bucureşti, între 1977 şi 1978, într-un atelier din apropierea Teatrului de Comedie, unde veneau actorii să-şi mai facă mici reparaţii la ochelarii de soare şi de vedere.

„Stela Popescu şi Alexandru Arşinel treceau atunci destul de des pe la atelier. Aveau mai multe perechi de ochelari şi treceau să-i mai ajusteze, să le mai schimbe câte o lentilă... Erau nişte oameni foarte de treabă“, povesteşte Ianovici.

Cea mai mare supărare a botoşăneanului este că nu are cui să transmită secretele meseriei. „Nu vedeţi că în ziua de azi totul se face computerizat sau robotizat? Aşa că nu ar fi mare lucru ca peste puţin timp să nu mai existe meseriaşi în domeniul opticii, ci doar oameni care se pricep la calculatoare sau la softurile cu care funcţionează robotul“, mai spune Constantin Ivanovici.

Profil

Născut: 24 aprilie 1955, Botoşani.
Studii: Liceul „Mihai Eminescu“, Şcoala Postliceală de Optică şi Mecanică Fină.
Familie: Căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri

Ce primează meseria dumneavoastră? Cunoştinţele de mecanică sau cele de optică?
Cele de optică. Dacă o ramă de ochelari ţine mai mult de estetic, lentila este cea care corectează vederea. De aceea la lentile nu se acceptă nicio eroare, cât de mică ar fi aceasta.  

Aveţi vreun ucenic pe care-l pregătiţi?
Băieţii mei şi-au ales drumuri profesionale complet diferite. Cu toate că în familie s-a moştenit îndemânarea aceasta pentru un meşteşug, pentru mecanică în general, fiul meu cel mare este inginer mecanic în industria auto, deci nu în optică. Aşa că nu am cui să-i transmit meseria, din păcate.

Ce-i place
Îi place oricând să citească o carte bună. Autorul său preferat este Jack London. Se dă în vânt după dulciuri şi după mâncarea bucovineană.

Ce nu-i place
Nu suportă neseriozitatea şi superficialitatea. Detestă ziarele proaste, care promovează incultura.