Copilăria neştiută a lui Vlad Ţepeş. A fost educat în cultura vestică, a trăit la turci şi a avut o copilărie de pribeag

Copilăria neştiută a lui Vlad Ţepeş. A fost educat în cultura vestică, a trăit la turci şi a avut o copilărie de pribeag

Reprezentarea lui Vlad |tepes in cinematografie FOTO Adevărul

Vlad Ţepeş este unul dintre cei mai cunoscuţi lideri medievali români. Domnia sa este învăluită în legendă fiind considerat în acelaşi timp un vampir crud şi însetat de sânge. Toată lumea ştie despre faptele sale de arme sau pedepsele sale cumplite. Puţin se ştie însă despre originile sale, copilăria şi formarea sa în anii tinereţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vlad Ţepeş este un personaj faimos în toată lumea, a fost faimos şi în vremurile sale. Unii îl cunosc drept un mare erou al creştinătăţii care a luptat cu trupele sultanului, alţii, cei mai mulţi, îl cunosc drept un despot sângeros pasionat de trasul în ţeapă. Ba mai mult amatorii de senzaţional au auzit de voievodul ajuns vampir din cauza păcatelor sale prea grele şi a poftei nestăvilite de sânge. Puţin se ştie însă despre Vlad în anii tinereţii. Unde s-a năcut, unde a crescut şi de unde a deprins arta războiului? Sunt întrebări pe care specialiştii se străduie să  le găsească un răspuns. Este însă o perioadă lacunară din viaţa faimosului prinţ valah. 

Un război al dinastiilor
 
Vlad Ţepeş sau Vlad al III lea Drăculea se trăgea din neamul Basarabilor, o ilustră dinastie românească pe tronul Valahiei. Vlad era nepotul lui Mircea cel Bătrân şi fiul lui Vlad al II lea zis Dracul sau Drăculea. Vlad s-a născut într-o perioadă de adânci tulburări politice şi dinastice în Ţara Românească. După moartea lui Mircea cel Bătrân, un domnitor logenviv care asigurare stabilitate în principatul nord-dunărean, fii şi în general urmaşii săi au târât ţara în război civil. Din cauza unei legi dinastice ambigue care dădea dreptul oricui dovedea că este ”os domnescu”, să pretindă tronul, diferiţi principii s-au înfruntat pentru putere. S-au conturat două tabere importante, Dăneşti şi Drăculeşti. Dăneşti erau urmaşii lui Dan I, fratele lui Mircea cel Bătrân iar Drăculeştii urmaşii fiilor lui Mircea cel Bătrân. Aceste facţiuni s-au luptat pentru putere lăsând ţara vulnerabilă. ” 

Printre valahi în vremea noastră au fost două facţiuni, una a Danilor şi cealaltă a Dragulilor, dar cum aceştia erau mai slabi decât Danii şi erau asupriţi de ei în tot felul, au chemat pe turci în ajutor şi, ajutaţi de forţele acestora, au zdrobit pe Dani, aproape nimicindu-i. Iar Danii, primind ajutor de la Ioan de Hunedoara, care cârmuia Ungaria, acesta nu i-a reinstalat într-atât pe aceia, cât a dobândit pentru sine însuşi glorie şi bogăţii, ca unul care, smulgând pământurile Danilor de sub puterea turcilor, le-a ocupat el, reţinându-le ca posesiuni perpetue pentru sine şi pentru urmaşii săi”, scria Papa Pius al II lea. Cu alte cuvinte, ambele dinastii au cerut sprijinul fie al turcilor, fie al lui Iancu de Hunedoara pentru a dobândi puterea. În această lume sfâşiată de războaie civile şi intervenţii străine s-a născut Vlad, cel care va ajunge în legendă drept Dracula sau Vlad Ţepeş. 
 
Fiul ”Dracului”, crescut în lumea apusului
 
Vlad a fost cel de-al doilea fiu al lui Vlad al II lea Basarab sau ”Drăculea”. Avea un frate mai mare, Mircea şi încă unul mai mic, Radu. Era os domnesc din cea mai faimoasă dinastie valahă a timpului. Unii spun că mama sa a fost fiica unui nobil din Transilvania, cu origine etnică necunoscută. Alţii spun că Vlad ar fi fost fiul lui Chiajna fii ca lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei. A mai avut un frate vitreg, Vlad Călugărul, fiu nelegitim al tatălui său. Nu se ştie cu exactitate unde s-a născut Vlad Ţepeş. Unii specialişti bănuiesc că a văzut lumina zilei la Sighişoara în anul 1431. Vlad era fiul unui principe pribeag. În anul 1430 cu un an înainte de naşterea lui Vlad, tatăul său se afla la Arad sub protecţia regelui Sigismund al Ungariei. Vlad Drăculea aştepta prilejul de a ocupa, cu sprijin maghiar tronul tatălui său, ocupat la aceea vreme de alţi principi cu ”os domnesc”. În anul 1431, anul naşterii fiului său, Vlad Drăculea se afla la Nurnberg acolo unde acelaşi Sigismund de Luxemburg îi conferea ”Ordinul Dragonului” şi îl recunoştea drept domn al Valahiei. 

Pe scurt, îi confirma sprijinul pentru ocuparea tronului. Vlad Drăculea a devenit unul din ”Cavalerii Dragonului” un ordin onorific german înfiinţat ca simbol al luptei anti-otomane. Iar Vlad Drăculea, mai mult un cavaler apusean decât principe bizantin şi-a afirmat intenţiile de luptător cruciat. Fiul său, viitorul Vlad Ţepeş şi-a însoţit tatăl peste tot în peregrinările sale. A fost crescut ca fiu al unui cavaler apusean mai degrabă decât ca urmaş al unui principe valah. Vlad Ţepeş a cunoscut cultura germană, cultura transilvană şi maghiară. În anul 1436, tatăl său reuşeşte să ajungă domn al Ţării Româneşti după ce cu ajutor militar de la Sigismun de Luxemburg îl alungă pe Alexandru Aldea. Vlad a II lea Basarab, cavaler al Dragonului devine pentru boierimea munteană Vlad Dracul. Dragonul de pe blazonul său era un soi de creatură drăcească, un balaur. Alte surse spun că Drăculea ar fi fost numit din cauza cruzimii sale, dar nu există dovezi irefutabile în acest sens. Vlad Ţepeş şi-a urmat tatăl la Târgovişte. A locuit împreună cu acesta 6 ani. Într-o ţară tulbure, instabilă şi cu vecini puternici, viaţa lui Vlad Ţepeş avea să se schimbe din nou.
 
Prizonier la turci, o lecţie importantă
 
Deşi jurat ca luptător anti-otoman, odată ajuns la Târgovişte, Vlad Dracul îşi dă seama că alta este realitatea. Pentru a-şi păstra tronul şi capul, este nevoit să jure credinţe sultanului, la fel ca predecesorii săi. Ba mai mult decât atât, cavalerul apusean Vlad Dracul în postura de domn valah se vede nevoit să-i însoţească pe turci într-o campanie militară în Transilvania.  După ce garantat personal sultanului drum liber prin Ţara Românească către  Ungaria, trupele munteneşti conduse de Vlad Dracul însoţesc armatele otomane în campania contra Transilvaniei din 1438.  Otomanii au prădat Mediaş, Sighişoara, o partea  Braşovului şi toată valea Mureşului. Vlad Dracul negociază chiar capitalurarea Sebeşului asigurându-i pe creştinii din cetate că-i va scoate din robie. 

Comandanţii otomani, îngrijoraţi ca nu cumva Vlad Dracul să fie căzut la înţelegere cu ungurii se retrag cu toată prada prin pasul Bran. În anul 1442 turcii invadează din nou Transilvania, prin Ţara Românească. După o victorie iniţială, turcii sunt zdrobiţi de Iancu de Hunedoara, noul guvernator al Transilvaniei. Suspectat de trădare, Vlad Dracul îşi trimite pe cei doi fii ostatici la turci. Adică pe Radu şi pe Vlad Ţepeş. Vlad Ţepeş avea doar 11 ani când a ajuns ostatic la turci. A fost un punct de turnură în viaţa şi educaţia sa. Tânărul fiu de cavaler a avut un statut privilegiat la curtea lui Murad al II lea. Au fost trataţi ca ostatici de lux, bine hrăniţi, educaţi şi iniţiaţi în cultura orientală. Se spune că Vlad a învăţat meseria armelor întâi la turci. A ajuns să le cunoască slăbiciunile şi punctele forte. A învăţat limba turcă şi a cunoscut cultura orientală. Vlad Ţepeş a stat la turci până în anul 1447, an care deasemenea a marcat destinul tânărului principe valah.
 
O adolescenţă marcată de sânge şi pribegie
 
În anul 1447, tatăl lui Vlad Ţepeş a fost ucis. Iancu de Hunedoara încerca să facă un front comun anti-otoman iar supuşenia lui Vlad Dracul faţă de sultan era inacceptabilă. Iancu de Hunedoara, aşa cum arată cronicile intră cu oastea în Ţara Românească pradă şi jefuieşte, iar la urmă îl pune pe tron pe Vladislav al II lea din neamul Dăneştilor. Boierii din Târgovişte îl trădează la rândul său pe Vlad Dracul. Tatăl lui Vlad Ţepeş este hăituit de oamenii lui Iancu de Hunedoara şi ucis la marginea unui sat. Mai precis era vorba despre satul Bălteni. Mai mult decât atât boierii din Târgovişte l-ar fi îngropat de viu pe Mircea, fratele cel mare al lui Vlad Ţepeş. Se spune că viaţa lui Vlad ar fi fost salvată chiar de perioadă petrecută ca ostatic la turci. 

Dacă ar fi fost în Târgovişte ar fi fost ucis. Cert este că după moartea tatălui său, Vlad se întoarce. Ajutat de un corp de cavalerie otomană dar şi de un contigent de infanterie oferită de beii sud-dunăreni, Vlad Ţepeş reuşeşte în 1448 să i-a tronul Ţării Româneşti. Avea doar 17 ani. Era însă un adolescent care trăise şi văzuse multe. În special multă cruzime. Vlad profitase de faptul că Vladislav al II lea sau poate un Dan (?) după cum arată unele documente pregătea împreună cu Iancu de Hunedoara o nouă expediţie împotriva otomanilor. Vlad a rezistat doar două luni pe tron, fiind alungat cu sprijinul lui Iancu, de Vladislav al II lea. Pentru adolescentul Vlad a urmat o perioadă grea de pribegie. Unii spun că ar fi fugit înapoi la turci. Cert este că nu a stat prea mult acolo. Şi-a dat seama că turcii nu se grăbesc să-l pună pe tron iar Iancu de Hunedoara este o forţă în zonă. A ajuns pribeag prin Moldova, probabil la curtea lui Bogdan al II lea, tatăl lui Ştefan cel Mare. După asasinarea acestuia la Răuseni, Vlad Ţepeş a pribegit prin Transilvania, prin Sibiu şi Braşov. Iancu de Hunedoara a aflat de prezenţa lui dar şi de intenţia de a încerca din nou să i-a tronul tatălui său. 

Aflase şi de trădarea boierilor munteni dar şi de chinurile la care a fost supus fratele său Mircea. Iancu de Hunedoara cere transilvănenilor să fie atenţi la Vlad şi să-l prindă. De altfel Vlad Ţepeş avea să reproşeze oficialităţilor din Sibiu că au vrut ”să-l prindă şi să-l piardă de dragul lui Vladislav”. Scapă cu greu şi duce o viaţă ascunsă de fugar. Reuşeşte să ajungă din nou în Moldova, după cum arată un alt document, prin care Iancu de Hunedoar îi anunţa pe braşoveni de acest lucru. Abia în 1456 Vlad Ţepeş reuşeşte să urce pe tronul Ţării Româneşti. Se va răzbuna cumplit şi pe boieri dar şi pe saşii transilvăneni. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: