Mama dinozaurilor pitici: o cosmeticiană „a dat naştere“ la patru reptile sculptate din răşină. „Mi s-a părut o chestie uriaşă, iniţial am spus că nu pot să fac asta“
0
Ionela Pop, o cosmeticiană din Bistriţa-Năsăud, a reprodus în detaliu patru exemplare de dinozauri pitici care au trăit acum 70 de milioane de ani în inima Transilvaniei.
Piesele de rezistenţă ale expoziţiei „Ultimii dinozauri din Transilvania“, desfăşurată la Cluj-Napoca în perioada 3.04 – 30.09. 2015, au fost replicile dinozaurilor care au trăit în Ţara Haţegului. Acestea respectă întru totul detaliile anatomice şi dimensiunile exemplarelor care au populat Transilvania şi care nu mai pot fi găsite niciunde în lume.
În spatele acestor replici se află o cosmeticiană din comuna Nimigea, Bistriţa-Năsăud. Este vorba despre Ionela Pop, o tânără de 34 de ani, care a urmat liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba“ din Bistriţa şi mai apoi Universitatea de Arte şi Design din Cluj, secţia Sculptură.
SPERIATĂ DE PROIECT
Deşi a terminat Universitatea de Arte şi Design, bistriţeanca s-a văzut nevoită să se reprofileze spre cosmetică, întrucât meseria de bază nu i-a permis să se întreţină. Spune că a ajuns să lucreze la acest proiect unic dintr-o pură întâmplare. O prietenă care muncea alături de paleontologii care pregăteau această expoziţie i-a propus în 2013 să realizeze trei dinozauri şi o reptilă zburătoare respectând informaţiile primite de la specialiştii care îi studiază de câteva decenii bune.
„Când mi s-a făcut propunerea, mi s-a părut o chestie uriaşă şi am spus că eu nu pot să fac asta. Nici nu ştiam ce materiale să folosesc, habar n-aveam. Îmi tot spuneam că nu pot face asta, mai ales că făcusem aşa o mare pauză de la sculptură. Dar ei (n.r. – paleontologii) nici nu prea aveau la cine să meargă pentru că nu mai făcuse nimeni în ţară aşa ceva, deci nu era nimeni cu experienţă“, povesteşte Ionela Pop.
Spune că paleontologii au reuşit să o convingă să intre în acest proiect nebunesc care reprezenta o premieră pentru lumea sculpturii din România. Primul pas a fost să le ceară sfatul profesorilor de sculptură de la Universitatea de Artă, cu privire la materialele pe care ar putea să le folosească. Următorul pas a fost să apeleze la un fost coleg de facultate, Dorin Man, care să o ajute să pună în practică acest proiect.
CONSTRUIŢI DIN RĂŞINĂ ŞI PENE DE CURCAN
Propunerea a venit în anul 2013, însă de treabă s-au apucat mult mai târziu. Hârţogăraia şi comenzile materialelor utilizate au durat mai mult decât munca efectivă la dinozauri. Ionela Pop şi Dorin Man au lucrat în jur de cinci luni la cele patru exemplare, la care s-au adăugat şi două ouă de dinozauri, care însă nu au respectat dimensiunile reale, acestea fiind realizate mai mult pentru poze.
Munca la aceşti dinozauri a fost o adevărată provocare, spune Ionela, asta pentru că nu existau foarte multe schiţe şi detalii despre aceste exemplare. Practic, paleontologii au făcut, în urma cercetărilor întreprinse în ani întregi, un soi de puzzle, iar Ionela Pop a trebuit să pună piesele cap la cap.
„Toate au fost făcute pe baza unor schiţe şi a unor detalii anatomice pe care mi le-au dat paleontologii. Cei mai mici dinozauri au 2 metri pe 75 de centimetri, iar cel mai mare are 6,5 metri. Am respectat dimensiunile lor reale“, explică Ionela.
Dinozaurii sunt din răşină, care mai apoi a fost sculptată, şi au în interior un suport, o armătură. Fondurile au fost destul de mici, astfel că sculptoriţa a trebuit să ţină cont la alegerea materialelor şi de costul acestora, dar să se asigure că vor fi şi trainice. Unele dintre exemplare au necesitat din start „adaptări“.
Aşa se face că reptila zburătoare a fost acoperită cu o blană sintetică, achiziţionată dintr-un magazin de textile, iar aripile au fost realizate cu pene de curcan, adunate de bunica lui Dorin Man. Penele, care erau adunate iniţial pentru perne, au fost tăiate şi lipite individual pe aripile animalului preistoric. Tot la reptila zburătoare, sculptorii au fost nevoiţi să refacă aripile.
OUĂLE N-AU ÎNCĂPUT PE UŞĂ
Întrebată care parte i-a dat cele mai mari bătăi de cap, Ionela spune că anatomia animalelor, asta pentru că nu existau suficiente detalii şi schiţe cu aceşti dinozauri, mai ales că au vieţuit doar pe pământ românesc.
De altfel, paleontologii primeau periodic fotografii cu etapele de lucru, pentru a se putea face eventuale corecturi, dacă era cazul. La jumătatea lucrării, aceştia au şi vizitat atelierul, pentru a se asigura că exemplarele respectă întocmai anatomia dinozaurilor „de Haţeg“.
Sculptorii au fost nevoiţi să schimbe nu mai puţin de trei ateliere, pentru că aveau nevoie nu doar de un spaţiu generos, ci şi de uşi încăpătoare, care să le permită să scoată exemplarele, odată finalizate. Ionela îşi aduce aminte şi de o întâmplare, desprinsă parcă din filmele de comedie.
În cel de-al doilea atelier au lucrat la ouăle de dinozaur. Au fost făcute pe jumătăţi, după care au fost sudate. După ce au sudat cele două jumătăţi, sculptorii au constatat că nu încăpeau pe uşa de la atelier. Aşa că au fost nevoiţi să le desfacă şi să le sudeze din nou în cel de-al treilea atelier, care avea şi spaţiu, şi uşi mai largi.
Expoziţia „Ultimii dinozauri din Transilvania“ a reuşit să pună România pe harta paleontologică a lumii. Evenimentul a luat naştere după mai bine de 15 ani de cercetări întreprinse de paleontologii clujeni şi vine cu elemente unice pe plan mondial. Vizitatorii au putut admira dinţi, oase şi ouă fosilizate ale dinozaurilor care au trăit în Transilvania acum 65-70 de milioane de ani. Printre piesele cele mai spectaculoase se numără un cuib de dinozauri cu ouă fosilizate, descoperit în Hunedoara, care a şi fost expus la expoziţia mondială a dinozaurilor de la Bruxelles din anul 2005.
Dimineaţa la cosmetică, seara construia dinozauri
De mai bine de patru ani, Ionela Pop lucrează în cosmetică, face masaje corporale, faciale şi machiaj. Asta după ce, o bună perioadă de timp, a lucrat în vânzări. A ajuns să lucreze în acest domeniu după ce a constatat că nu se putea întreţine cu meseria pe care a învăţat-o şi la care a visat încă de când era copil.
În urmă cu patru ani a renunţat la vânzări şi a făcut un curs de cosmetică, după care s-a angajat în SPA-ul unui vas de croazieră. Momentan lucrează în acelaşi domeniu într-un salon din Cluj-Napoca, urmând ca în curând să plece la un SPA din Qatar.
În 2014, când lucra la dinozauri, Ionela lucra şi la un salon ca şi cosmeticiană şi preda şi cursuri de profil la o şcoală de formare profesională. Dimineaţa preda cosmetică, iar după-masa îşi împărţea timpul între salon şi dinozauri. A avut zile în care a petrecut şi 7-8 ore muncind doar la dinozauri. Pentru acest proiect, despre care spune că este unul foarte interesant, deşi la început nu era convinsă că poate să îl ducă la bun sfârşit, Ionela a fost remunerată, însă recunoaşte că suma nu a fost una foarte mare, cum s-ar putea aştepta mulţi.
Vă mai recomandăm:
Andrada are doar 20 de ani, însă planurile şi imaginaţia sa nu au limite. Bistriţeanca, studentă în anul I la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, pune pe picioare un business mizând pe nevoia de confort şi de libertate a tinerilor copleşiţi de o societate care se mişcă mult prea repede.
Deşi pare o poveste ireală, calfele călătoare chiar există şi duc tradiţia născută în spaţiul germanic mai departe, chiar şi în era tehnologiei. Tinerii meşteşugari călătoresc preţ de trei ani şi o zi prin toată lumea pentru a se perfecţiona în meseria lor. Tot din meseria lor trăiesc, având voie să ia în călătorie doar o monedă.
Se încarcă comentariile...
