La 76 de ani, Octavian Harşianu vrea să readucă la viaţă vinul săsesc din Dumitra, recunoscut în perioada interbelică până şi de francezi
0
Octavian Harşianu are 76 de ani şi o poftă de viaţă care-i face invidioşi şi pe cei cu 50 de ani mai tineri. În loc să aibă grijă de nepoţi şi să se bucure de bătrâneţe, bistriţeanul s-a pus pe investit. Acesta îşi propune să readucă la viaţă via săsească din Dumitra, recunoscută în perioada interbelică şi de specialiştii francezi de la Montpellier.
La cei 76 de ani ai săi Octavian Harşianu se încăpăţânează să revitalizeze agricultura românească. Cu tableta într-o mână şi cu ţigara în alta agronomul care şi-a petrecut mai bine de jumătate de secol printre culturi s-a refugiat la Dumitra, unde investeşte într-un soi de vin care îi surprindea şi pe spectaliştii francezi în perioada interbelică.
La terminarea facultăţii, Octavian Harşianu a ajuns la IAS-ul din Dumitra, unde a muncit 30-40 de ani, până la Revoluţie. La aproape 25 de ani de când a plecat din comuna situată la doar câţiva kilometri de Bistriţa, agronomul se întoarce cu planuri mari.
„Ce mă atrage aici? Aş spune nostalgia. Am lucrat aici 30-40 de ani, de la terminarea facultăţii şi până la Revoluţie. Nu puteam să renunţ. Via din Dumitra are nişte tradiţii seculare, de pe vremea saşilor. Profesorul meu de viticultură, Gherasim Constantinescu ne-a adus nişte filme şi diapozitive din Franţa, din anul 1930 cu podgorii, printre care şi podgoriile din Dumitra. Aici era paradoxul viei: la Dumitra era cel mai bun Pinot Gris din Europa, deşi acesta era cel mai nordic şi friguros punct din Europa unde s-a plantat aşa ceva. Vorbim despre un soi iubitor de căldură, de aici paradoxul”, ne explică Octavian Harşianu.
După `90 au fost restituite terenurile proprietarilor de drept, care au renunţat să mai planteze vie, astfel că acest soi, care-i surprindea pe specialiştii francezi încă din 1930, s-a pierdut.
„Vreau să reabilitez via din Dumitra, pentru că sentimental şi profesional am rămas în cap cu paradoxul Pinotului Gris din Europa. Am plantat trei hectare aici, este în al doilea an, şi urmează să mai plantez pe două hectare”, completează agronomul.
Mai mult, agronomul crede că producţia sa, alături de documentaţiile existente în Franţa vor reuşi să construiască un brand şi să repună Dumitra pe harta vinului.
Parte din via agronomului de 76 de ani (Foto: Bianca Sara )
Tot ce a investit a provenit din propriul buzunar, costurile plantaţiei ajungând la 20.000 de lei/hectar. Agronomul mai este dispus să mai scoată din buzunare peste 100.000 de euro pentru utilaje, pentru că îşi propune să facă totul mecanizat. În ciuda costurilor deloc modeste, Octavian Harşianu este sigur că îşi va scoate investiţia în următorii trei ani.
„Consider că Bistriţa are nişte viţe extraordinar de bune, mai bune decât cele austriece”, precizează agronomul.
Plantaţia de viţă de vie de la Dumitra nu este singurul „hobby” pe profit cum îl numeşte Octavian Harşianu. Agronomul mai deţine 1000 de hectare de porumb, precum şi 300 de oi de carne, din rase dintre cele mai exotice.
Vă mai recomandăm:
FOTO Licoarea împăraţilor de la Lechinţa, încotro?
Vinul de Lechinţa, cunoscut şi sub denumirea de „vinul împăratului” pentru că se servea pe masa imperială de la Viena pare să aibă şanse de revenire, după ce Revoluţia l-a făcut dispărut de pe mesele românilor şi străinilor deopotrivă. Salvarea sa sunt investitorii străini, dar şi proiectele de reconversie care le-au făcut cu ochiul localnicilor.
FOTO Moştenirea grofului Bethlen şi viile împărăteşti de la Lechinţa
La jumătate de oră de mers cu maşina din Bistriţa şi tot atât din Beclean, pe Valea Şieului, stă ascunsă după dealurile odată cocoşate de struguri şi pline de muncitori veniţi din toată ţara să contribuie la fabricarea „vinului împăratului“ comuna Lechinţa. În drum se află moştenirea lăsată de familia grofului Bethlen care „stăpânea“ cândva întreaga zonă.
Se încarcă comentariile...
