FOTO Explozie de veselie şi energie la Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti. Gangnam style şi Fecioreasca de pe Mureş în variantă gipsy
0
Centrul Bistriţei a găzduit vineri cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Tradiţiilor Ţigăneşti. Invitaţi să facă atmosferă au fost cei de la Zuralia, care împreună cu liderul lor Relu au debordat de veselie şi energie. În repertoriul lor s-a regăsit o reinterpretare gipsy a celebrei „Gangnam style”, dar şi a melodiei Fecioreasca de pe Mureş, semnată de Dumitru Farcaş.
Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti, ajuns anul acesta la cea de-a XIII-a ediţie nu s-a lăsat mai prejos şi a adus în faţa bistriţenilor adevăraţi maeştri ai muzicii şi dansului gipsy. Pe scena de pe pietonalul Liviu Rebreanu au urcat atât ansambluri ţigăneşti locale cât şi grupuri mai cunoscute.
Astfel, alături de trupele din Budacu de Sus, Bistriţa, Sâncraiu de Mureş sau Băţanii Mari, au urcat şi băieţii de la Roma Fest care au prezentat un moment cu totul deosebit de percuţie corporală. Grupul, care acum s-a divizat, a fost prezent în 2013 şi la România Dansează, unde a uimit de-a dreptul juriul, care l-a susţinut până în finală.
În show-ul de vineri, grupul de percuţie corporală şi-a adus şi ajutoare feminine, cea mai mică dintre ele neavând mai mult de 4-5 ani.
O prezenţă cu totul deosebită a fost şi grupul Zece Prăjini din Iaşi, membrii acestuia, în ciuda vârstei înaintate, reuşind să facă atmosferă cu reinterpretări ale pieselor ţigăneşti cunoscute dar şi tradiţionale româneşti.
De departe însă cea mai aplaudată trupă a fost Zuralia, condusă de maestrul Relu. Artiştii proaspăt întorşi din Serbia unde au reuşit să câştige premiul al treilea la un festival de profil au electrizat scena din centrul Bistriţei.
Zuralia a reuşit să combine perfect ritmurile ţigăneşti cu beaturile de jazz, pregătind şi momente mai puţin obişnuite pentru cei prezenţi. Astfel, instrumentiştii au reinterpretat Fecioreasca de pe Mureş a lui Dumitru Farcaş, dar şi celebra Gangnam Style a artistului coreean Psy.
Cu mici întreruperi, romii organizează un bal de Sfânta Marie de mai bine de un secol. În urmă cu aproape 100 de ani, romii se strângeau la localurile Bombardiru şi Locomotiva, unde petreceau până în zori. Petrecerea purta numele „Balo, Balo Romano”.
Pe perioada comunismului, balul romilor a fost interzis de autorităţile locale, locul de desfăşurare al acestuia fiind mutat fie în Budacu de Jos fie în Livezile, unde trăiesc comunităţi importante de romi. După Revoluţie, balul a fost completat şi cu un Festival al Tradiţiilor Ţigăneşti.
Vă mai recomandăm:
FOTO Singurul magazin din Europa de haine ţigăneşti, la Arad. O mireasă comandă 10-20 de ţinute
Aflaţi povestea celui mai bătrân supravieţuitor al Holocaustului ţiganilor
Se încarcă comentariile...
