FOTO VIDEO Acolo unde se agaţă harta-n cui - despre bogăţia şi măreţia oraşului Baia Mare
0Turnul „Sf. Ştefan“ reprezintă simbolul peste veacuri al oraşului Baia Mare datorită importanţei sale arhitectonice şi a păstrării încă vie a elementelor gotice, iar Muzeul de Mineralogie, datorită unicităţii sale ce face ca Baia Mare să se mândrească cu cel mai mare muzeu regional din Europa. Vă invităm într-o nouă aventură din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Baia Mare a fost, este şi va fi, după părerea mea, unul dintre cele mai frumoase oraşe ale României. Am crescut în acest oraş, am locuit aici şi vreau să cred că voi rămâne aici o perioadă lungă de vreme. Cu toate acestea, au trecut doar câteva zile de când am aflat câteva lucruri care m-au făcut mai mândru de oraşul în care locuiesc.
La fel ca mulţi alţi oameni am cutreierat străzile acestei urbe de nenumărate ori, am trecut mai repede sau mai încet pe lângă multe locuri renumite, însă până în urmă cu câteva zile pot să spun că nu ştiam cu adevărat povestea a două dintre cele mai importante puncte de atracţie a municipiului Baia Mare. Este vorba de Turnul „Sf. Ştefan“ şi Muzeul de Mineralogie.
Nu trece o zi fără să nu văd aceste două puncte turistice, dar cu toate acestea povestea lor este una impresionantă. Au trecut ani de la deschiderea muzeului, până să-i calc prima dată pragul, iar povestea Turnului Ştefan era în mare parte o enigmă pentru mine. Cu toate acestea, acum că am aflat şi eu o mică parte a istoriei municipiului Baia Mare m-am decis să împărtăşesc cu voi aceste poveşti.
Turnul „Sf. Ştefan“ dovada prosperităţii
Ca să pot scrie acest material bineînţeles aveam nevoie de ajutorul unui specialist, aşa că am apelat la directorul Muzeului de Istorie din Baia Mare. Când am pus prima dată întrebarea „Ce puteţi să-mi spuneţi despre Turnul lui Ştefan? Mi-am dat pentru prima dată seama cât de puţine ştiam despre trecutul acestei clădiri reprezentative pentru Baia Mare. Dar, la fel cum am primit şi eu răspunsul am să vi-l prezint şi vouă.
„Acest monument de arhitectură este specific perioadei de început a stilului gotic prezent în spaţiul Transilvaniei medievale. Pentru început este necesar a se sublinia cadrul juridic precum ambianţa existentă la nivelul organizării oraşului medieval Baia Mare, fondul întregului proces de dezvoltare urbană susţinut de o dezvoltare economică sprijinită puternic de regalitate. Această dezvoltare urbană determină apariţia sau în unele cazuri reconstituirea bisericilor orăşeneşti, care să atragă atenţia pelerinilor neguţătorilor de pretutindeni, arătând acestora nivelul economic ridicat comunităţii orăşeneşti care susţinea acest întreg proces“, a spus Viorel Rusu.
Este şi cazul oraşului medieval Baia Mare, care, datorită, importanţei sale economice, a reformelor la nivelul extracţiei minereurilor de metale preţioase, se încadrează în fenomenul general al dezvoltării urbane de la sfârşitul sec XIV şi începutul sec XV în întreaga Transilvanie medievală.
În cazul oraşului medieval Baia Mare, un rol important l-au jucat privilegiile dobândite de oraş şi comunitate, care vizau diverse domenii: economic, politic, social, juridic, militar şi inclusiv cel ecleziastic.
În legătură cu privilegiile religioase dobândite de oraşele medievale transilvănene, acestea vizau dreptul de patronaj, adică acel drept care reprezenta latura cea mai importantă a libertăţilor religioase.
În istoria medievală această instituţie apare în sec. XII şi se manifestă ca o recompensă pentru fondarea şi constituirea unor lăcaşuri de cult exprimându-se şi prin acordarea dreptului de liberă alegere a preotului. Informaţiile documentare coroborate cu istoriografia dedicată subiectului menţionează momentul înfiinţării
Bisericii Sf. Ştefan.
Oraşul vechi de la 1300
Primele informaţii legate de momentul construirii acesteia sunt în perioada 1347 – 1376, respectiv perioada în care se statuează modul de organizare a oraşului medieval Baia Mare (cf. documentelor Civitas Rivulus Dominarum). Trebuie amintită importanţa Bisericii Sf. Ştefan ca fiind unica biserică hală cu 2 nave în Transilvania medievală. Acest gen de biserică se regăseşte frecvent în zonele de mineri din Slovacia, la Banska Stiavnica, Banska Bistrica.
Acum că am făcut acest punct de legătură vă pot spune că istoria Turnului „Sfântul Ştefan“ începe cu vizita din 1446 în oraşul Baia Mare a lui Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, guvernator şi căpitan general al Regatului Ungariei. Cu acest prilej, Ioan de Hunedoara dispune inceperea construcţiei, care, după moartea sa a fost finalizată de fiul său, regele Ungariei, Matia Corvin. Mai mult, numele bisericii, şi a turnului nu au nicio legătură cu un domnitor al României, ci poartă numele primului rege al Ungariei, Sfântul Ştefan I.
De-a lungul anilor, atât biserica cât şi turnul sunt parţial avariate însă restaurate de fiecare dată. Un alt element important legat de istoricul clădirii este faptul că în 1628 pe turn se montează un ceas cu lună. Alte incendii care au afectat ambele clădiri au avut loc în 1647 şi în 1769, în urma ultimului incendiu fiind reabilitat doar turnul. Refacerea acestuia are loc în jurul anului 1770, iar coiful, iniţial în stil gotic, este refăcut în stil baroc, sub forma unui bulb de ceapă. Din cauza stării precare a bisericii, aceasta este dinamitată în 1847, singurul element păstrat fiind turnul-clopotniţă.
Povestea gravurilor de pe pereţii turnului
Pe peretele vestic al turnului se află o rozetă, al cărui cerc exterior avea diametrul de 3,4 metri, iar cel interior de 1,17 metri. Deasupra rozetei a fost zidită stema regelui Matei Corvin. O altă reprezentare se află pe peretele sudic, la nivelul etajului trei, repsectiv pe o placă de piatră de aproximativ 0,9 metri pe care se vede figura unui cavaler medieval care ţine în mâna dreaptă un buzdugan, lângă mâna stângă aflată în poziţia coborâtă se observă un paloş drept. Interpretările care au fost date în legătură cu acest cavaler sunt mai multe, însă cea mai plauzibilă, având în considerare dreptul medieval urban exercitat la nivelul comunităţilor orăşeneşti privilegiate, se presupune că ar fi vorba de o statuie a lui „Roland“ care este simbolul dreptului de paloş exercitat şi de către oraşul Baia Mare, drept oferit de Matei Corvin încă din 1484.
Datorită istoriei şi a trecutului său, „Turnul Sf. Ştefan“ este un simbol pentru băimăreni, fiind cel mai important monument istoric al Băii Mari şi alături de celelalte edificii din Centru Vechi, se constituie într-un patrimoniu imobil de o importanţă covârşitoare.
Minerale de patromoniu, unice în lume, la Muzeul de Mineralogie
Un alt loc important pentru Baia Mare este Muzeul de Mineralogie. Mii de turişti vin lunar aici pentru a vedea cele mai frumoase eşantioane minerale din întreaga Europă. Cu peste 17.000 de piese în inventar, Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este cel mai mare muzeu regional de acest gen din Europa şi unic în România.
Chiar dacă mulţi băimăreni nu au călcat, încă, pragul instituţiei, lunar mii de turişti veniţi din toate colţurile lumii apreciază frumuseţea eşantioanelor minerale expuse. În 2012, nu mai puţin de peste 30.000 de turişti vizitând muzeul. „Muzeul a luat fiinţă în anul 1965 când fostul director a colecţionat primul eşantion mineral. Actul oficial de constituire datează din 1989, dar pe parcursul acestor ani noi am reuşit să adunăm peste 17.000 de piese, cele mai semnificative ale zonei noastre“, a explicat directorul instituţiei, Ioan Bob.
Exponate unice pe plan mondial
Cu peste cinci decenii de activitate, Muzeul de Mineralogie din Baia Mare a devenit rapid una dintre principalele atracţii ale Maramureşului. Pe parcursul acestor ani, experţii din cadrul instituţiei au reuşit să colecţioneze câteva piese unice în lume, cu o valoare inestimabilă.
„În cadrul muzeului avem toată gama de eşantioane minerale ce reprezintă zona noastră, dar cea mai importantă este stibina. Formele, culoarea şi compoziţia sa o fac una dintre cele mai preţioase minerale din lume, fiind de o rară frumuseţe. Bineînţeles că avem şi alte exponate precum calcitul, baritină sau gips care fac ca expoziţia noastră să devină mult mai atractivă. În ceea ce priveşte valoarea întregii colecţii, este greu să mă exprim pentru că unele piese nu pot fi valorificate, având în vedere că acestea fac parte din patrimoniul naţional, fiind şi unice în lume. Avem eşantioane de la 100 de lei şi până la unele care depăşesc suma de 50.000 de lei. Dar preţurile sunt relative, acestea putând fi mult mai mari“, a adăugat directorul. Mai mult, tot la Baia Mare există 56 de piese de patrimoniu, care se află în expoziţia permanentă, unicat în lume.
Vizitatori celebri
Renumele muzeului băimărean a ajuns şi la urechile multor personalităţi din lumea întreagă. Astfel, prinţul Albert de Monaco, Regele Mihai, foşti preşedinţi ai ţării şi peste 40 de ambasadori din toată lumea sunt doar câteva dintre personalităţile care au văzut expoziţia Muzeului băimărean. „Am intrat în acest muzeu poate cu un pic de reticenţă, poate sunt de vină prejudecăţile. A vizita un muzeu...poate suna stereotip... Şi deodată m-am trezit într-o poveste, un vis. O feerie“, spunea Maia Morgenstern, în urma vizitei sale la Muzeul de Mineralogie.
Intrare, transport şi cazare
Având în vedere distanţa relativ mică dintre cele două puncte cazarea se poate face la oricare dintre pensiunile sau hotelurile din municipiu. Preţul unei nopţi de cazare poate porni de la 70 de lei de persoană şi poate ajunge chiar până la 220 de lei, la unul dintre hotelurile cu pretenţii din Baia Mare.
Fiind şi în două dintre zonele principale ale municipiului, atât Muzeul de Mineralogie cât şi Turnul „Sf. Ştefan“ sunt foarte uşor accesibile. Se poate ajunge la acestea atât cu maşina personală, cât şi cu orice alt mijloc de transport în comun şi dacă tot aţi ajuns în zona Centrului Vechi, puteţi să faceţi o plimbare păentru a vedea toate clădirile de patrimoniu, dar şi vechea monetărie din această zonă şi multe alte puncte turistice.
În ceea ce priveşte accesul Turnul „Sf. Ştefan“ şi la Muzeul de Mineralogie, în primul caz, acum nu se plăteşte nicio taxă pentru vizitarea turnului, iar la Muzeul de Mineralogie preţul unui bilet este de 3 lei pentru un copil, 5 lei pentru un adult, pachetul familist(2 adulţi şi maxim 3 copii) este de 10 lei, iar taxa foto este de 10 lei.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm:
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
