Aradul, judeţul care producea cantităţi uriaşe de grâu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aradul s-a numărat printre judeţele din ţară numite fruntaşe în ceea ce priveşte producţia agricolă pe timpul comunismul.

Producţia de grău din judeţul nostru dintre cele două războaie mondiale a contribuit la faptul că ţara noastră a avut cel mai mare export de grâu din istoria sa de până atunci. 

„A fost o perioadă foarte scurtă când putem spune că am avut o producţie impresionantă de grâu şi când am  fost numiţi «grânarul Europei» însă acest lucru se întâmpla între cele două războie când se lucra cu coasa şi secera. Când nemţii au început să facă maşini agricole, noi am rămas mult în urmă deoarece nu puteam ţine pasul lucrând pământul manual. Producţia era cam de cinci tone de grâu la hectar. Altădată era mult mai mare. Eu acum produc şapte tone de grău la hectar şi asta datorită tehnologiei care a avasat foarte mult”, spune Dimitrie Muscă, care a  fost preşedintele CAP din Pecica, apoi din Curtici.

 Acesta mai afirmă că România ar putea deveni iar „gârnarul Europei” dacă fermierii ar fi sprijiniţi pentru achiziţionarea sistemelor de irigaţii care sunt foarte costisitoare.

După 1962, localitatea  Pecica din judeţul Arad a ajuns o localitate exclusiv agrară. Localitatea a devenit cunoscută datorită producţiilor record obţinute în agricultură de fostele CAP-uri. Pita de Pecica a fost descoperită de familia Ceauşecu. De câteva ori pe săptămână, pită de la Pecica, produsă după reţete tradiţionale, era trimisă cu avionul la Bucureşti pentru Nicolae Ceauşeşcu. Acum, pita de Pecica este cunoscută în întreaga Europă. Pe timpul comunismului şi în Arad producţia de grâu declarată era umflată de multe ori, deoarece fiecare judeţ dorea să fie fruntaş.

Acum, Dimitrie Muscă are 7500  de hectare de pământ  pe care le lucrează cu 15 combine, 20 de tractoare mari, 5 semănătoare, 5 prăşitoare. Unele utilaje au fost achiziţionate cu banii din profit, altele cu credite sau fonduri europene.

Inginerul agronom Dimitri Muscă se află în topul celor mai bogaţi fermieri din România. Este vorba despre un top realizat de Capital şi Agrointel.ro. El spune că afacerea sa a fost clădită cu multă muncă şi într-un timp foarte lung. 

Una dintre afaceri este Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici, care a luat fiinţă în anul 1991, prin asocierea liberă a proprietarilor de pământ din oraşul Curtici, pe scheletul fostului CAP „Lumea Nouă”. Iniţial s-a pornit cu un număr de 75 membri fondatori şi cu o suprafaţă de 234 ha teren agricol, pentru ca, în prezent, societatea să deţină şi să exploateze o suprafaţă de 5.130 ha teren agricol, aflată în proprietatea a peste 2.500 de membri asociaţi. Putem spune că astăzi Dimitrie Muscă conduce practic acelaşi CAP, convertit însă într-o întreprindere agricolă capitalist. Despre afacerile fermierului, putem spune că în vara lui 2012, când toată România se plângea de culturi compromise, agricultorii din Curtici au obţinut cea mai mare producţie de grâu la hectar din toată ţara.

În  anul 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la CAP „Lumea Nouă” din Curtici.

 În 1989 cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de lei profit. Ca şi bonus Muscă a dechis o brutărie în sat. După Revoluţie, inginerul s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeţilor proprietari de terenuri, foşti agricultori cooperatişti.
Cooperativa Agroindustrială funcţionează acum în sistem de holding, asociind două societăţi cu producţie vegetală, CAI Curtici şi CAI Olari, care lucrează 7.500 de hectare de teren. 

Pământul nu e al cuiva anume, ci aparţine celor 2.300 de curticeni sau urmaşi ai acestora, care l-au pus la comun aşa cum era pe timpul CAP-ului comunist. Doar că acum primesc parte din câştig. În medie, fiecare are cam 3 hectare.

Vă mai recomandăm: "România, grânarul Europei?" De ce nu se susţin miturile istoriografiei româneşti?

Poate fi România grânarul Europei?


 

Arad



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite