Ion Pătraşcu, poliţistul care a plecat pe urmele geto-dacilor
0
Spune că a moştenit aceasta pasiune de la unchiul din partea mamei.
„Am crescut la ţară, în comuna Drăgăneşti Vlaşca şi cred că pasiunea pentru istorie am împrumutat-o de la un unchi de al meu. Casele noastre erau foarte apropiate la ţară, iar unchiul meu avea o bibliotecă impresionantă de cărţi de istorie. Când eram în clasa I, mi-am spus că dacă voi citi toate cărţile din acea bibliotecă, voi ajunge cel mai deştept om”, a spus Ion Pătraşcu. Deşi nu s-a întâmplat să lectureze toate volumele din biblioteca unchiului, poliţistul povesteşte că a citit zeci de alte cărţi, cu mult mai multe decât a văzut acasă la ruda sa.
Viaţa sa însă a luat o turnură un pic diferită faţă de deprinderile pe care le avea în copilărie. „Am urmat cursurile Liceului Agricol din Alexandria, secţia Medicină Veterinară, deşi eu nu prea aveam nimic în comun cu acest domeniu. În amintesc că eu eram singurul din clasă care la orele de istorie discutam foarte mult cu profesorul, pentru că citeam foarte multe cărţi. Iar, colegii mei aveau alte preocupări, pe ei îi interesau să treacă trepta şi învăţau mai mult la biologie şi chimie”, povesteşte istoricul. După liceu, însă, a revenit la pasiunea sa. A terminat facultatea de istorie de la Universitatea Bucureşti, unde a avut profesori renumiţi. „Am beneficiat de învăţăminte date de istorici mari, cum ar fi Dinu C. Giurescu, Alexandru Vulpe, Mircea Babeş, Zoe Petre”, a mai spus poliţistul.
Muzeograf-arheolog
Imediat după facultate s-a angajat în Alexandria, la Muzeul Judeţean. „Supravegheam, împreună cu alţi colegi de la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» din Bucureşti, cercetările de la Zimnicea Cetate. Este cea mai cunoscută aşezare getică, care a fost cercetată încă din a doua jumătate a seculului XIX şi încă se mai cercetează”, a mai spus Pătraşcu. Obiectele pe care le-au găsit la Zimnicea au fost prezentate în mai multe muzee din ţară, iar rezultatele cercetărilor au fost publicate în mai multe limbi de circulaţie internaţională. „Am găsit acolo obiecte de bronz, argint, vase ceramice, obiecte de os, corn, unelte de fier, care au ajuns în Muzee din Giurgiu, Muzeul Naţional de istorie din capitală şi la Institutul «Vasile Pârvan» Bucureşti. Cercetările noastre au fost publicate în limba engleză, franceză, română şi germană”, a adăugat istoricul.
E poliţist de patru ani
În anul 2006, Inspectoratul Judeţean de Poliţie a scos la concurs un post de lucrător la patrimoniul cultural, pentru care aveau nevoie de un om pregătit în domeniu. „O întâmplare a făcut să mă angajez la poliţie. Un bun prieten de-al meu m-a întrebat la un moment dat dacă candidez pentru postul respectiv, dar eu nici măcar nu ştiam. A doua zi, m-am dus şi mi-am şi depus dosarul, pentru că mă încadram în cerinţe postului”, a mai spus Ion Pătraşcu. Acum lucrează ca subinspector de poliţie, după a mai făcut nişte cursuri de iniţiere în cariera de poliţist la Bucureşti. Ion Pătraşcu spune că probelmele cu care se confruntă ca şi poliţist nu sunt cele legate de furturile de obiecte culturale sau de trafic. „Nu am avut cazuri de bunuri furate sau distruse. În Teleorman nu există nici fenomenul de trafic cu bunuri culturale. Însă, avem probleme cu bunurile culturale imobile, cum ar fi siturile şi monumentele istorice. Din necunoştinţă de cauză sau ingnorarea legilor, unele sunt distruse sau deteriorate. O astfel de situaţie am întâlnit în satul Brebina, unde autorităţile locale au închis aşezarea neolotică de acolo, transformând locul în teren de fotbal, tocmai pentru că nu au ştiut de existenţa ei”, mai spunea poliţistul. Se pare că aceeaşi situaţie se constată şi la biserici din judeţ, care sunt considerate monumente istorice, dar pentru că restaurarea acestora costă foarte mult, picturile sunt refăcute de persoane neautorizate, lucru interzis de lege.
PROFIL
Născut: 16 septembrie 1971, în comuna Drăgăneşti Vlaşca
Studii: Facultatea de Istoriedin cadrul Universităţii Bucureşti, masternad în arheologie şi istorie gracă, doctorand civilizaţie geto-dacică
Familia: căsătorit, doi copii
ÎNTREBĂRI
Care parte a istoriei va plăcut cel mai mult?
“Încă din anul I de facultate, mi-am canalizat atenţia şi munca pe istoria veche, pentru că aceasta mi-a plăcut cel mai mult”
Aveţi o carte de istorie care va plăcut în mod deosebit?
“Da, a fost o plăcere să citesc o caret scrisă de Vasile Pârvan, care este fondatorul arheologiei româneşti. Cartea se numeşte «Getica lui Pârvan»”
Ce-i place
“Îmi place să citesc, să fac mişcare şi să gătesc. Mai îmi place să stau cu copiii mei, dar de când sunt la poliţie, nu prea mai am timp”
Ce nu-i place
Nu-mi place să fiu minţit, nu-mi place situaţia în care a ajuns România astăzi şi nu-mi place că istoria este acum făcută de medici şi persoane care habar nu au de izvoarele istoriei”
Se încarcă comentariile...
