FOTO Secretele unei afaceri neobişnuite: un tânăr din Teleorman produce ţesturi pentru pâine. Cum se făcea pe vremuri pâinea sub „căciula diavolului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De şase ani, George Dumitru, un tânăr originar din Teleorman, dă viaţă un vechi obicei: producerea pâinii în ţest. A făcut astfel de „căciuli ale diavolului“ şi pentru români din străinătate.

„Ţestul pentru pâine nu e ceva 100% românesc cum ar spune anumite persoane. Noi, românii, l-am păstrat mai mult“, spune tânărul. L-a întâlnit şi la greci, romani şi la germani.

George e acum doctorand şi lucrează la o firmă de consultanţă pe fonduri europene din capitală, iar recent s-a implicat într-o altă afacere alături de un amic din Roşiorii de Vede. Au creat prima reţea socială pentru pariuri unde îi învaţă pe români să parieze inteligent.

George face ţesturi din 2012, după ce acela din curtea bunicii se stricase. Povestea micii sale afaceri o puteţi citi AICI şi AICI. De anul acesta şi-a mutat atelierul din satul bunicilor, Beuca, la Buftea unde locuieşte.

image
„Oamenii cereau produsele, erau mulţumiţi de ele. Şi nu am vrut să nu lăsăm acest produs să moară. Suntem singuri producători de astfel de cuptoare din ţară. Ne-o spun clienţii“, explică George.

Comenzile i le fac atât oamenii ce au trăit la ţară, cât şi românii plecaţi peste hotare. „Când erau tineri, bunica le gătea pâine pregătită în ţest şi acum îşi aduc aminte cu nostalgie de acea perioadă şi doresc ca în timpul liber să-şi prepare o astfel de pâine care este foarte sănătoasă“, spune tânărul (sursa imaginilor din text).

El a vândut ţesturi în Italia, Germania, Anglia, Spania, Republica Moldova, iar acum pregăteşte să trimită două în Danemarca şi Elveţia. Pentru George, confecţionarea de ţesturi e un hobby care-i aduce un venit suplimentar. Vinde maxim 5 pe lună.

image

„Odată cu produsul oferim şi o broşură. În ea sunt toate informaţiile de la cum se utilizează ţestul, cum se face procesul de ardere a lui, cum se face vatra pe care se pune acest ţest, cu ce se face focul, plus, cel mai important poate, o reţetă de pâine. Broşura e color cu imagini demonstrative la fiecare parte de text. E foarte uşor de parcurs. Broşura e concepută în urmă întrebărilor primite de la clienţi“, explică George.

Îndeletnicirea sa principală e cea de consultant pe fonduri europene pe care o găseşte foarte interesantă.

„Ai de a face cu lucruri noi, măreţe, cu idei, cu oameni care vor să facă ceva, vor să le realizeze, ai mereu ceva de învăţat, nu e un domeniu ciclic. Mereu există nou. Asta îmi place mult“, mărturiseşte el.
image

Ce zic etnografii

Realizarea unui ţest pentru pâine era mai demult o sărbătoare numită „Răpotinul ţestelor“, ţinută în aproape toate satele din sudul ţării. În popor i se zicea „sărbătoarea Diavolului“, tradiţie cu origini păgâne dezaprobată de biserică. 

Anişoara Bălan, etnograf la Muzeul Olteniei din Craiova, scrie într-o scurtă prezentare a acestui obicei că ţestul pentru pâine se făcea odinioară în a treia zi de marţi după Paşti.

„În această zi se dăduse femeii voie a-şi bate bărbatul, dar femeia l-a bătut aşa de tare, că Dumnezeu, de teamă să nu-l omoare, i-a luat femeii acest drept. Femeia, obişnuită a-şi bate bărbatul în acea zi, a început a bate pământul înmuiat în apă din care a făcut ţeste. Ţesturile se închipuie că sunt căciuli ale diavolului sub care-l închid, închipuindu-şi că ele nu mai pot scăpa de sub acele căciuli, ca să vie să le facă pagube şi să-i îndemne la rău“, menţionează Anişoara Bălan.

Potrivit acesteia, sărbătoarea e „o adevărată întrecere cu lumea demonicului, o luptă pe viaţă şi pe moarte: «câte ţeste fac atâţia diavoli mor»“.

image

Mai puteţi citi:

Site-ul unde românii pot învăţa gratuit să parieze după un algoritm puternic, care anticipează evenimente. „Profesioniştii evită să parieze la campionate mondiale“

Doi prieteni originari din judeţul Teleorman, un IT-ist şi un consultant pe fonduri europene, au creat prima reţea socială care îi învaţă pe români să parieze deştept, după algoritmi matematici complecşi.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite